Muzeul de Științele Naturii
expoziții temporare
„PRIETENI ȘI DUȘMANI DIN LUMEA INSECTELOR”
Expoziţia temporară „Prieteni și dușmani din lumea insectelor” îşi propune să dezvăluie publicului larg aspecte interesante din viața insectelor. De asemenea, sunt prezentate principalele grupele de insecte folositoare și dăunătoare, impactul lor asupra ecosistemelor naturale și agroecosistemelor.
Insectele sunt importante datorită diversității, rolului lor ecologic și influenței asupra agriculturii, sănătății umane și resurselor naturale. Ele au fost utilizate în studii reper din domenii precum biomecanică, schimbări climatice, biologie, ecologie, evoluție, genetică, paleontologie și fiziologie. Din punct de vedere ecologic, insectele sunt fundația biologică pentru toate ecosistemele terestre. Ele participă la funcționarea ecosistemelor terestre prin circularea substanțelor nutritive, polenizarea plantelor, dispersarea semințelor, menținerea structurii și a fertilității solului, controlează populațiile altor organisme și reprezintă o sursă de hrană importantă pentru alte organisme.
Pentru economie, insectele fitofage pot produce daune majore culturilor, atunci când populațiile scapă de sub control. Sunt de asemenea vectori importanți în transmiterea unor agenți patogeni la plante și animale. Unele grupe de insecte sunt folositoare prin serviciile pe care le oferă societății umane, fie prin polenizare sau ca aliați în combaterea altor insecte care produc pagube economice.
Natura nu cunoaște categorisiri de tipul dăunător sau folositor, dar omul, în lunga sa relație cu acest grup de organisme, a învățat să le prețuiască sau să se teamă de ele și să le catalogheze după interacțiunea benefică ori nefastă cu acestea.
Cu această ocazie, vizitatorii vor avea şi posibilitatea să viziteze expoziţiile permanente şi temporare din cadrul Muzeului de Ştiinţele Naturii.
O lume dispărută
Expoziţia aduce în atenţia publicului aspecte privind formarea Pământului și diversitatea speciilor care au populat Terra în trecutul geologic. Lumea vie actuală reprezintă mai puțin de 1% din numărul total de specii apărute pe planeta noastră până în prezent.
Sunt expuse eşantioane fosile a peste 100 de specii dintre care: trilobiți (artropode marine care au dispărut acum 250 de milioane de ani), urs de peșteră (dispărut acum 27800 de ani), mamut lânos (dispărut acum cca. 3000 de ani), ș.a.
Vizitatorii sunt invitați să pășească pe o scară a evoluției geologice a planetei noastre.
Publicul vizitator poate admira și replici în mărime naturală ale unor animale preistorice precum Kelenken guillermoi – pasăre gigant care a trăit acum 15 milioane de ani sau Pterygotus anglicus – artropod gigant care a trăit acum 400 milioane de ani. De asemenea, vizitatorii pot descoperi și fascinanta lume a dinozaurilor, oferindu-li-se posibilitatea de a observa reconstituiri ale unor specii de dinozauri - Australovenator wintonensis (a trăit acum 95 milioane de ani) sau Tyrannosaurus rex (a trăit acum 68-65 milioane de ani).
Expoziția a fost realizată în parteneriat cu specialiști de la Facultatea de Geografie și Geologie, Facultatea de Biologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași și de la Muzeul de Istorie Naturală din Iași.
Superorganismul - viața secretă a furnicilor
Acest grup interesant de insecte se remarcă prin complexitatea comportamentului și prin capacitatea remarcabilă de adaptare la diferite condiții de mediu.
În prima parte a expoziției sunt prezentate structura complexă a societăților de furnici și modalitățile variate de comunicare dintre membrii acestora.
Modul de viață al furnicilor este detaliat în a doua parte a expoziției, având drept exemplu furnicile roșii de pădure, ușor de recunoscut după mușuroaiele înalte pe care le clădesc. Publicul vizitator va avea ocazia să observe îndeaproape aceste insecte prin intermediul celui mai mare mușuroi cu furnici vii expus în scopuri didactice într-un muzeu de științe ale naturii din țara noastră.
În ultima parte a expoziției este prezentată diversitatea speciilor de furnici care ocupă o gamă variată de habitate terestre și exploatează multiple surse de hrană.
Personalități băcăuane
Proiect cultural-expozițional – PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE
La Muzeul de Științele Naturii din Bacău continuă și în acest an proiectul cultural-expozițional „PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE”, care își propune să aducă în atenția publicului larg viața și activitatea prof. univ. dr. KLAUS WERNER BATTES (1943-2021), figură emblematică a biologiei româneşti şi băcăuane.
Astfel, cei interesați vor putea descoperi detalii și aspecte inedite ale vieții și contribuției sale în domeniul biologiei acvatice şi nu numai.
Vă invităm să vă alăturați demersului nostru! Cu această ocazie puteți descoperi și alte lucruri interesante în expozițiile noastre permanente și temporare.
Exponatul lunii
Exponatul lunii decembrie 2024 la Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău
Pedicuţa (Lycopodium clavatum L.)
Este o plantă perenă, din familia Lycopodiaceae, cu tulpini târâtoare de 1-2 m, pe care sunt prinse ramuri secundare orientate în sus, cu înălţimea de 5-15 cm. Este răspândită în toată Europa, cea mai mare parte a Asiei şi America, dar şi în unele zone din Africa tropicală. În ţara noastră, creşte sporadic pe coastele dealurilor, prin păduri umbroase şi păşuni umede, mlaştini sau turbării, în etajul fagului şi cel al molidului, la altitudini de peste 600 m. Din cauza faptului că dezvoltarea unei plante mature este lentă, ajungând până la câţiva ani, aceasta a ajuns pe cale de dispariţie, fiind protejată de lege în multe ţări ale Europei.
Tulpinile orizontale produc rădăcini din loc în loc pe toată lungimea lor. Acestea permit tulpinii să crească peste 1 m, formând o reţea pe suprafaţa solului. Frunzele pedicuţei sunt mici ca nişte solzişori, ascuţite la vârf, terminate cu perişori transparenţi. Acestea sunt dese, aşezate spiralat şi se aseamănă cu muşchiul de pământ sau cu o cetină de brad. Culoarea verde a frunzelor persistă tot timpul anului. Ramurile verticale fertile se termină cu 2 sau 3 spice florifere, cilindrice, care prezintă un peduncul lung şi sunt acoperite de bractee rare (frunze pe care se formează sporangele, denumite şi sporofile). Sporofilele au 2-3 mm lungime, sunt ovoidale, dinţate pe margine, cu vârful ascuţit şi terminat cu un perişor aspru incolor. Sporangiile (organe în formă de sac în care se dezvoltă sporii plantelor criptogame - fără flori şi fără seminţe) se formează în perioada iulie-septembrie, iar sporii sunt foarte fini şi galbeni.
Această plantă este utilizată în mai multe domenii, inclusiv în medicină şi industria farmaceutică. În scop fitoterapeutic se foloseşte întreaga plantă, dar se utilizează şi sporii, care trebuie recoltaţi în iulie-august înainte de scuturare. În trecut, tulpinile plantei se fierbeau pentru colorarea lânii în verde.
Material realizat de: muzeograf dr. Ardei Irina-Mădălina
.
Proiectul cultural – expozițional
„VALOAREA CĂRȚII”
Proiectul cultural – expozițional „Valoarea cărții″
Despre muzee
„Muzeul trebuie să aleagă comorile şi frumuseţile caracteristice ale naturii acestei ţări şi să le pună în evidenţă şi să fie adaptat cerinţelor intelectuale şi caracterului populaţiei încât să se poată obţine prin ele un efect cu adevărat...” Grigore Antipa
Muzeul este instituţia care se ocupă cu strângerea, păstrarea, cercetarea, punerea în valoare şi expunerea obiectelor care prezintă interes istoric, ştiinţific, artistic, etc. Interiorul unui muzeu este singurul mod în care putem călători înapoi în timp. În afară de descoperirile arheologice, aceste locuri vă vor introduce şi în lumea ştiinţelor naturii sau a artei ori etnografiei, etc.
În 1925, în timpul unor cercetări în vechea Mesopotamie, pe cuprinsul Irakului de astăzi, arheologul britanic Leonard Woolley descoperea o colecție de artefacte rare, organizate şi etichetate. Era ceea ce unii istorici consideră drept prima colecţie muzeală din lume atestată documentar.
Muzeul Național Brukenthal este primul muzeu din România și din Centrul Europei fiind cel mai vechi din ţară şi cel mai mare din Sud-Estul Europei. A fost inaugurat oficial la 25 februarie 1817, cuprinzând iniţial 1090 picturi din colecţia particulară a baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803).
O lucrare de referinţă pentru muzeografia românească, printre primele de acest profil, este „Muzeografie generală” 1936 de Alexandru Tzigara-Samurcaş, care, după Marea Unire din 1918, era convins că „înfrățirea dintre neamuri poate fi realizată de muzeu”. De apariţia şi evoluţia instituțiilor muzeale s-au preocupat: Aristide Ştefănescu cu lucrarea „Ghidul muzeelor”, 1984; Ioan Opriş, care a editat: „Istoricul muzeelor din România”, 1994 şi „Muzee şi colecţii din România”, 2002, publicaţii de referinţă în literatura de specialitate. O prezentare complexă a muzeelor existente pe teritoriul României a fost realizată de Institutul de Memorie Culturală, „Ghidul muzeelor şi colecţiilor din România”, 2002, Bucureşti, editată sub patronajul Ministerului Culturii, Direcţia Muzee şi Colecţii.
„Cel mai mic muzeu din România” conține un singur exponat – un costum renascentist de damă al Corului Madrigal, simbol al identității și prezenței scenice a Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și unul dintre cele mai celebre costume din viața culturală a României.
Rolul cel mai important al muzeelor este acela de a participa la educaţia oamenilor.
Biblioteca Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, expune din colecția de carte proprie, câteva volume despre muzee.
Vitrina, pe care vă invităm să o vizionaţi, se află amplasată în sala de expoziţii a muzeului până pe data de 14 ianuarie 2024.
-
100 cele mai frumoase muzee ale lumii, trad. Mircea Moldoveanu, Roxana Bîrsanu, Augustin Frăţilă, ed. Bic All, Bucureşti, 2006;
-
Museum of Life, Steve Parker, Natura History Museum, Londra, 2010;
-
Taxidermie - Atlas de Ştiinţele Naturii, Philipp Leopold Martin, Weimar, 1876;
-
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău – Un univers al cunoaşterii- Gabriela Gurău, ed. „Ion Borcea” Bacău, 2021;
-
Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi, Neculai Macarovici, ed. Meridiane – Bucureşti, 1968;
-
Muzeul Olteniei Ştiinţele Naturii, Cornelia Chimişliu, Craiova, 1998.
Proiectul cultural – expozițional
„Acționează simplu, trăiește sănătos”
COMUNICAT DE PRESĂ
ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII
Ziua Mondială a Sănătății este marcată în fiecare an în data de 7 aprilie, pentru a sărbători întemeierea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în anul 1948 şi reprezintă o oportunitate pentru locuitorii din orice comunitate să se implice în activități care pot duce la o stare de sănătate mai bună. Tema de anul acesta este „Our planet, our health - Planeta noastră, sănătatea noastră”.
În contextul unei pandemii, a unei planete poluate, a creșterii numărului de cazuri de cancer, astm, boli de inimă, etc. de Ziua Mondială a Sănătății 2022, OMS atrage atenția asupra acțiunilor necesare și urgente pentru a menține o stare de sănătate bună a oamenilor și o calitate ridicată a mediului înconjurător.
Deciziile de natură politică, socială și comercială conduc la o criza climatică și de sănătate. Peste 90% dintre oamenii de pe planetă respiră aer poluat rezultat din arderea combustibililor fosili. O lume în care încălzirea globală este din ce în ce mai evidentă favorizează ca diferite specii de insecte să răspândească boli mai repede decât oricând.
Evenimentele meteorologice extreme, degradarea terenurilor și deficitul de apă produc modificări ale demografiei și afectează sănătatea oamenilor. Poluarea și materialele plastice se găsesc oriunde, din oceanele cele mai adânci, în cei mai înalți munți făcându-și loc chiar și în corpul animalelor și oamenilor. Alimentele și băuturile foarte procesate și nesănătoase conduc la un val de obezitate, crescând numărul cazurilor de cancer și boli de inimă, generând în același timp o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare a importanței legăturii dintre calitatea mediului înconjurător și sănătatea oamenilor, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău și Palatul Copiilor Bacău organizează expoziția temporară cu tema „Acționează simplu, trăiește sănătos”.
Expoziția va cuprinde lucrări realizate de elevi de la Palatul Copiilor Bacău și va fi deschisă publicului la sediul Muzeului de Științele Naturii începând cu data de 7 aprilie 2022, ora 12.00.
Vă aşteptăm!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
