Muzeul de Științele Naturii
expoziții temporare
„DIN LUMEA SCOICILOR”
Expoziţia temporară „Din lumea scoicilor” îşi propune să dezvăluie publicului larg câteva dintre secretele acestor nevertebrate acvatice.
Diversitatea lor mare – atât din punct de vedere al aspectului, cât şi din punct de vedere al coloritului – impresionează ochiul nostru şi ne antrenează mintea în dorinţa de a descoperi cât mai multe lucruri despre aceste viețuitoare. Ce sunt moluștele?, unde trăiesc?, cum se hrănesc? Sunt câteva dintre întrebările la care expoziţia oferă răspunsuri. În cadrul expoziţiei sunt prezentate publicului peste 200 exemplare aparţinând la 50 genuri şi specii de moluşte (melci şi scoici).
Astfel, moluștele constituie un subiect de atracţie – mulţi oameni sunt pasionaţi de scoici și melci – de la simpla admirare a acestor viețuitoare, până la cercetarea secretelor lor.
Lumea scoicilor impresionează prin forme şi adaptări. Scoicile trăiesc atât în râuri, lacuri, cât și în mări și oceane. Bineînţeles, nu trebuie să uităm că frumoasele mărgăritare nepreţuite atât în trecut cât şi în zilele noastre sunt produse de scoici, însă nu de toate speciile.
Cea mai mare producătoare de perle este scoica Pinctada margaritifera, care poate fi admirată și în cadrul expoziției noastre. Până la sfârşitul secolului trecut se comercializau doar mărgăritare scoase din adâncul oceanului de pescuitorii de perle, uneori cu preţul vieţii.
În multe ţări, scoicile constituie o sursă de hrană foarte importantă pentru oameni.
O lume dispărută
Expoziţia aduce în atenţia publicului aspecte privind formarea Pământului și diversitatea speciilor care au populat Terra în trecutul geologic. Lumea vie actuală reprezintă mai puțin de 1% din numărul total de specii apărute pe planeta noastră până în prezent.
Sunt expuse eşantioane fosile a peste 100 de specii dintre care: trilobiți (artropode marine care au dispărut acum 250 de milioane de ani), urs de peșteră (dispărut acum 27800 de ani), mamut lânos (dispărut acum cca. 3000 de ani), ș.a.
Vizitatorii sunt invitați să pășească pe o scară a evoluției geologice a planetei noastre.
Publicul vizitator poate admira și replici în mărime naturală ale unor animale preistorice precum Kelenken guillermoi – pasăre gigant care a trăit acum 15 milioane de ani sau Pterygotus anglicus – artropod gigant care a trăit acum 400 milioane de ani. De asemenea, vizitatorii pot descoperi și fascinanta lume a dinozaurilor, oferindu-li-se posibilitatea de a observa reconstituiri ale unor specii de dinozauri - Australovenator wintonensis (a trăit acum 95 milioane de ani) sau Tyrannosaurus rex (a trăit acum 68-65 milioane de ani).
Expoziția a fost realizată în parteneriat cu specialiști de la Facultatea de Geografie și Geologie, Facultatea de Biologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași și de la Muzeul de Istorie Naturală din Iași.
Superorganismul - viața secretă a furnicilor
Acest grup interesant de insecte se remarcă prin complexitatea comportamentului și prin capacitatea remarcabilă de adaptare la diferite condiții de mediu.
În prima parte a expoziției sunt prezentate structura complexă a societăților de furnici și modalitățile variate de comunicare dintre membrii acestora.
Modul de viață al furnicilor este detaliat în a doua parte a expoziției, având drept exemplu furnicile roșii de pădure, ușor de recunoscut după mușuroaiele înalte pe care le clădesc. Publicul vizitator va avea ocazia să observe îndeaproape aceste insecte prin intermediul celui mai mare mușuroi cu furnici vii expus în scopuri didactice într-un muzeu de științe ale naturii din țara noastră.
În ultima parte a expoziției este prezentată diversitatea speciilor de furnici care ocupă o gamă variată de habitate terestre și exploatează multiple surse de hrană.
Personalități băcăuane
Proiect cultural-expozițional – PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE
La Muzeul de Științele Naturii din Bacău continuă și în acest an proiectul cultural-expozițional „PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE”, care își propune să aducă în atenția publicului larg viața și activitatea prof. univ. dr. KLAUS WERNER BATTES (1943-2021), figură emblematică a biologiei româneşti şi băcăuane.
Astfel, cei interesați vor putea descoperi detalii și aspecte inedite ale vieții și contribuției sale în domeniul biologiei acvatice şi nu numai.
Vă invităm să vă alăturați demersului nostru! Cu această ocazie puteți descoperi și alte lucruri interesante în expozițiile noastre permanente și temporare.
Exponatul lunii
Exponatul lunii mai 2025 la Muzeul de Științele Naturii este:
Pisica sălbatică (Felis silvestris)
Este un mamifer carnivor din familia Felidae. Pisica sălbatică europeană este o specie nativă din Europa Continentală, Scoția, Turcia și Caucaz. Populează păduri din Peninsula Iberică, Italia, Europa Centrală și de Est până în Caucaz. În România este întâlnită din zona alpină până în Lunca Dunării. Preferă pădurile întinse și liniștite, fiind mai frecventă în zonele de deal.
La maturitate, pisica sălbatică poate avea o greutate de 8-10 kilograme. Felina poate atinge 70-80 de centimetri lungime (trunchi+cap), iar coada poate fi de 25-40 de centimetri lungime. Chiar dacă seamănă cu pisica domestică, pisica sălbatică este mai mare, are părul mai lung și culoarea maro cenușiu tigrat cu dungi negre; coada este cilindrică și groasă până la vârf, prezentând 4-8 inele din ce în ce mai estompate, care devin incomplete spre bază. Dimorfismul sexual nu este evident.
Pisica sălbatică este un animal solitar, cu excepția perioadei de reproducere.
Vânează mai mult noaptea și se hrănește în principal cu mamifere mici şi păsări.
Cei mai de temut dușmani naturali sunt: râsul, lupul, șacalul, vulpea și câinii hoinari.
Longevitatea este apreciată la 12-15 ani.
Vă așteptăm să ne vizitați!
Material realizat de dr. Paraschiv Dalia
Proiectul cultural – expozițional
„VALOAREA CĂRȚII”
În vederea promovării patrimoniului Bibliotecii Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău reluăm proiectul cultural - expoziţional intitulat: "VALOAREA CĂRŢII"
În fiecare lună, începând cu data de 20, vor fi expuse în expoziţia permanentă a Muzeului de Ştiinţele Naturii cărţi din patrimoniul nostru, care abordează anumite domenii ale ştiinţelor naturii. Începând cu 20 martie 2025: HORTICULTURA
Horticultura este ramura agriculturii care studiază cultura şi ameliorarea pomilor şi arbuştilor fructiferi, viţei de vie, legumelor şi florilor precum şi vinificarea strugurilor şi tehnologia prelucrării produselor horticole.
Termenul ”horticultură” este folosit începând cu sec. XVIII şi este compus din două cuvinte latineşti: „hortus” care înseamnă grădină şi „cultura” care înseamnă a cultiva. Unii istorici horticulturi cred că horticultura „a început” în grădinile templului egiptean unde erau pomi fructiferi, palmieri şi viţă de vie cultivat.
În evul mediu horticultura a fost recunoscută ca o ramură distinctă a agriculturii iar mănăstirile creştine au devenit locuri unde au evoluat practicile horticole europene fiind întreţinute şi cultivate multe plante, unele dintre speciile exotice.
Cunoştinţele acumulate au trecut prin viu grai de la părinte la copil, de la învăţat la ucenic şi au fost încorporate în conştiinţa umană prin legende, secrete meşteşugăreşti şi înţelepciunea populară. Au fost înglobate în poveşti despre cultivarea plantelor şi au devenit parte a culturii noastre comune. Tehnologia horticolă s-a dezvoltat de-a lungul mileniilor, dar în ultimii 100 de ani au avut loc schimbări fundamentale care au transformat horticultura dintr-un meşteşug într-o ştiinţă.
În Ţările Române, grădinăritul se practica pe lângă curţile boiereşti şi ale mănăstirilor încă din secolul XVII-lea, unde se cultivau legume şi pomi. În Codul lui Ipsilante din 1775 se vorbeşte de îndeletnicirea de grădinar. Primele lucrări şi reviste de specialitate apar în 1900, iar primele şcoli de horticultură apar în 1912 în Dragomireştii de Vale, 1925 în Băneasa, Bucureşti, iar prima facultate de Horticultură se înfiinţează în 1935.
În zilele noastre horticultura este in continuă dezvoltare atât pe plan naţional cât şi internaţional datorită produselor autohtone promovate pe pieţe noi, pieţe nisă şi poziţionării geografice. Alţi factori ce contribuie dezvoltării horticulturii sunt dorinţa producătorilor de a implementa în tehnologii noi în domeniul producerii, post-recoltării si marketingului agricol.
Material realizat de bibliotecar Rusu Andrada.
Proiectul cultural – expozițional
„Acționează simplu, trăiește sănătos”
COMUNICAT DE PRESĂ
ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII
Ziua Mondială a Sănătății este marcată în fiecare an în data de 7 aprilie, pentru a sărbători întemeierea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în anul 1948 şi reprezintă o oportunitate pentru locuitorii din orice comunitate să se implice în activități care pot duce la o stare de sănătate mai bună. Tema de anul acesta este „Our planet, our health - Planeta noastră, sănătatea noastră”.
În contextul unei pandemii, a unei planete poluate, a creșterii numărului de cazuri de cancer, astm, boli de inimă, etc. de Ziua Mondială a Sănătății 2022, OMS atrage atenția asupra acțiunilor necesare și urgente pentru a menține o stare de sănătate bună a oamenilor și o calitate ridicată a mediului înconjurător.
Deciziile de natură politică, socială și comercială conduc la o criza climatică și de sănătate. Peste 90% dintre oamenii de pe planetă respiră aer poluat rezultat din arderea combustibililor fosili. O lume în care încălzirea globală este din ce în ce mai evidentă favorizează ca diferite specii de insecte să răspândească boli mai repede decât oricând.
Evenimentele meteorologice extreme, degradarea terenurilor și deficitul de apă produc modificări ale demografiei și afectează sănătatea oamenilor. Poluarea și materialele plastice se găsesc oriunde, din oceanele cele mai adânci, în cei mai înalți munți făcându-și loc chiar și în corpul animalelor și oamenilor. Alimentele și băuturile foarte procesate și nesănătoase conduc la un val de obezitate, crescând numărul cazurilor de cancer și boli de inimă, generând în același timp o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare a importanței legăturii dintre calitatea mediului înconjurător și sănătatea oamenilor, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău și Palatul Copiilor Bacău organizează expoziția temporară cu tema „Acționează simplu, trăiește sănătos”.
Expoziția va cuprinde lucrări realizate de elevi de la Palatul Copiilor Bacău și va fi deschisă publicului la sediul Muzeului de Științele Naturii începând cu data de 7 aprilie 2022, ora 12.00.
Vă aşteptăm!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
