Muzeul de Științele Naturii

Vizitatorii vor avea ocazia să descopere printre acestea şi cea mai scumpă mirodenie din lume. Vor putea afla care este originea speciilor de plante folosite ca ingrediente pentru savoarea mâncărurilor şi ca remedii terapeutice. De asemenea, cei interesaţi pot accesa o aplicaţie tip chatbot pe touchscreen, pentru completarea informaţiilor şi pot testa mostre olfactive de uleiuri aromatice, expuse prin intermediul unui modul interactiv.

Punem la dispoziţia publicului şi cartea „Mirodeniile – poveşti cu gust”, publicată în cadrul editurii instituţiei Editura „Ion Borcea”, care poate fi achiziţionată de la shop-ul muzeului.

Sunt expuse eşantioane fosile a peste 100 de specii dintre care: trilobiți (artropode marine care au dispărut acum 250 de milioane de ani), urs de peșteră (dispărut acum 27800 de ani), mamut lânos (dispărut acum cca. 3000 de ani), ș.a.

Vizitatorii sunt invitați să pășească pe o scară a evoluției geologice a planetei noastre.

Publicul vizitator poate admira și replici în mărime naturală ale unor animale preistorice precum Kelenken guillermoi – pasăre gigant care a trăit acum 15 milioane de ani sau Pterygotus anglicus – artropod gigant care a trăit acum 400 milioane de ani. De asemenea, vizitatorii pot descoperi și fascinanta lume a dinozaurilor, oferindu-li-se posibilitatea de a observa reconstituiri ale unor specii de dinozauri  - Australovenator wintonensis (a trăit acum 95 milioane de ani) sau Tyrannosaurus rex (a trăit acum 68-65  milioane de ani).

Expoziția a fost realizată în parteneriat cu specialiști de la Facultatea de Geografie și Geologie, Facultatea de Biologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași și de la Muzeul de Istorie Naturală din Iași.

Termitele sunt cunoscute drept constructori remarcabili, capabili să clădească cuiburi cu coşuri înalte (termitiere) de peste 5 m înălţime. Un mulaj la scară redusă exemplifică arhitectura unei termitiere şi a sistemului de ventilaţie al acesteia.

Sunt prezentate informaţii despre originea şi evoluţia acestui grup de insecte, modul de viaţă al termitelor, importanţa economică a micilor constructori.

În cadrul expoziţiei, vizitatorii au posibilitatea să  vizioneze şi o secţiune printr-un cuib de termită subterană (Reticulitermes lucifugus), singura specie cunoscută până în prezent în ţara noastră.

În prima parte a expoziției sunt prezentate structura complexă a societăților de furnici și modalitățile variate de comunicare dintre membrii acestora.

Modul de viață al furnicilor este detaliat în a doua parte a expoziției, având drept exemplu furnicile roșii de pădure,  ușor de recunoscut după mușuroaiele înalte pe care le clădesc. Publicul vizitator va avea ocazia să observe îndeaproape aceste insecte prin intermediul  celui mai mare mușuroi cu furnici vii expus în scopuri didactice într-un muzeu de științe ale naturii din țara noastră.

În ultima parte a expoziției este prezentată diversitatea speciilor de furnici care ocupă o gamă variată de habitate terestre și exploatează multiple surse de hrană.  

Vă invităm să vă alăturați demersului nostru! Cu această ocazie puteți descoperi și alte lucruri interesante în expozițiile noastre permanente și temporare.

Muzeul de Ştiinţele Naturii

Strada Aleea Parcului nr. 9, Bacău

tel. / fax: 0234512006

website: http://www.complexulmuzealionborceabacau.ro/

facebook: https://www.facebook.com/complexulmuzealionborceabacau/

e-mail: muzstnatbc@yahoo.com.

Atât adulții cât și larvele folosesc camuflajul ca mecanism de apărare primară împotriva prădătorilor, corpul lor în repaos are aspectul unei ramuri. Pe lângă aspectul corpului, aceste insecte au și o adaptare comportamentală pentru a se camufla cât mai bine, ele se deplasează legănându-și corpul, imitând mișcarea crenguțelor în vânt. Când se simt amenințați, adulții expun prădătorului culorile intense și contrastante ale celei de a doua perechi de aripi în încercarea de a-l intimida.

Luna aceasta vă propunem să cunoaştem Bacăul citind monografiile în care este surprinsă memoria timpului, descriind destinul unor zone din acest judeţ prin etapele specifice fiecărei epoci. Bacăul, marcat de vicisitudinile şi oportunităţile istorii sale, îşi dezvăluie rareori trecutul, mărturiile directe ale trecutlui îndepărtat fiind adeseori rare.

În județul Bacău sunt înregistrate 364 monumente istorice de arhitectură şi artă, printre acestea se numără și trei dintre locațiile în care funcționează expoziții ale Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău:

1. Casa memorială Ion Borcea, secolul al XIX-lea – comuna Racova, Bacău;

2. Vivariu - Clădire arhitecturală care a fost „Şcoala Nr. 2 de Fete”, construită în anul 1889, Bacău;

3. Observatorul Astronomic „V. Anestin” este un muzeu județean amplasat în clădirea, construită între anii 1910 - 1911, care a avut destinația de rezervor de apă al orașului Bacău.

Biblioteca de specialitate a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău deține o serie de monografii care oferă informații despre zone și monumente din județul Bacău. O parte din ele sunt expuse în perioada 15 septembrie – 15 octombrie în vitrina „Valoarea Cărții” din cadrul Muzeului de Științele Naturii:

1. „Monografia geografică a Republicii Populare Romîne”, ed. Academiei Republicii Populare Romîne, 1960

2 „Monografia comunei Racova jud. Bacău”, de Dumitru Tofan şi Florin–Cătălin Tofan, ed. PIM, Iaşi, 2006;

3. „Monografia Liceului Pedagogic Bacău 1919-1969” de N. Şt. Vanghelovici şi I.V. Abramiuc, Bacău,1969;

4. „Oraşul medieval Trotuş în secolele XIV-XVII” de Alexandru Artimon, Corgal Press, 2003;

5. „Letea, un secol de istorie” de Constantin Botez şi Ioan Saizu, ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981;

6. „ Istoria municipiului Bacău” de Eugen Şendrea, ed. Vicovia, 2012;

7. „Judeţul Bacău”, editată de Consiliul judeţean Bacău, Muzeul de artă şi etnografie Bacău, Bacău, 1996;

8. „Municipiul Oneşti – Un orăşel deschis către lume”, ed. S.C. Magic Print, Oneşti, 2006.

S-a născut în ziua de 4 septembrie 1941 la Piatra Neamț. A absolvit Liceul „Petru Rareș” din același oraș, în anul 1959. Studiile universitare le-a urmat în cadrul Facultății de Biologie-Geografie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, fiind licențiat în anul 1964.

Avându-l conducător științific pe prof. dr. C.S. Antonescu, în 1976 devine doctor în biologie al Universității din București, teza sa de doctorat fiind intitulată „Cercetări microbiologice în lacul de acumulare Bicaz”.

După absolvirea facultății a îmbrățișat cariera de cercetător științific, servind cu devotament și profesionalism mai multe unități de cercetare, printre care celebra Stațiune de Cercetări Biologice, Geologice și Geografice „Stejarul” din Pângărați, județul Neamț. A inițiat și realizat în premieră națională o serie de cercetări aplicative privind valorificarea în agricultură a nămolului rezultat din epurarea biologică a apelor uzate din industria chimică.

În anul 1992, Constantin Măzăreanu a devenit lector la Catedra de Biologie a Universității din Bacău, disciplina Ecologie. Ulterior, în anul 1994 și respectiv 1999, a obținut funcțiile de conferențiar și profesor titular pentru disciplinele Microbiologie și Ecologie. În calitate de cadru didactic a demonstrat calități excepționale de pedagog, fiind unul dintre cei mai iubiți și respectați dascăli de la universitatea băcăuană prin probitatea științifică, talentul, onestitatea și răbdarea sa în relațiile cu colegii și studenții.

Sesiunea Știinţifică „Ecologia şi Protecţia Ecosistemelor” a fost organizată de prof. univ. dr. Constantin Măzăreanu, şeful catedrei de Biologie al Universităţii din Bacău, care a adus la masa dezbaterilor ştiinţifice specialişti români din prestigioase instituţii de învăţământ superior şi de cercetare. Șapte dintre edițiile Sesiunii Știinţifice au fost organizate în parteneriat cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, instituție reprezentativă pentru mediul cultural băcăuan. A fost o prezență activă la nenumărate manifestări culturale organizate de specialiștii Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, mulți dintre aceștia fiind foști studenți ai profesorului Constantin Măzăreanu. De-a lungul carierei a publicat peste 70 de lucrări științifice în reviste de prestigiu din țară și străinătate, 6 cărți și manuale didactice, precum și numeroase cursuri și ghiduri de lucrări practice pentru studenți. A fost membru a numeroase Societăți Științifice naționale și internaționale, precum: Societatea Internațională de Limnologie, Academia Oamenilor de Știință din România, Societatea Română de Ecologie, Comisia de Oceanologie și Limnologie a Academiei Române ș.a. În anul 2004 a înființat Societatea de Limnologie din România, fiind ales președintele acesteia.

Constantin Măzăreanu a fost recunoscut ca personalitate a societății românești contemporane în primul volum Who's Who în România, publicat în anul 2002.

S-a stins din viață timpuriu, la vârsta de 64 de ani, rămânând în conștiința celor care l-au cunoscut un distins dascăl și apreciat cercetător.

Vă așteptăm la Muzeul de Științele Naturii unde puteți descoperi și alte detalii și aspecte inedite ale vieții și contribuției prof. univ. dr. Constantin Măzăreanu în domeniul biologiei!