Muzeul de Științele Naturii
expoziții temporare
Mirodeniile, povești cu gust
Expoziţia cuprinde informaţii despre fascinanta istorie a mirodeniilor şi despre calităţile culinare şi vindecătoare ale acestora. Sunt expuse 28 de mirodenii, cu varietăţile lor şi cu forme diferite de utilizare.
Vizitatorii vor avea ocazia să descopere printre acestea şi cea mai scumpă mirodenie din lume. Vor putea afla care este originea speciilor de plante folosite ca ingrediente pentru savoarea mâncărurilor şi ca remedii terapeutice. De asemenea, cei interesaţi pot accesa o aplicaţie tip chatbot pe touchscreen, pentru completarea informaţiilor şi pot testa mostre olfactive de uleiuri aromatice, expuse prin intermediul unui modul interactiv.
Punem la dispoziţia publicului şi cartea „Mirodeniile – poveşti cu gust”, publicată în cadrul editurii instituţiei Editura „Ion Borcea”, care poate fi achiziţionată de la shop-ul muzeului.
O lume dispărută
Expoziţia aduce în atenţia publicului aspecte privind formarea Pământului și diversitatea speciilor care au populat Terra în trecutul geologic. Lumea vie actuală reprezintă mai puțin de 1% din numărul total de specii apărute pe planeta noastră până în prezent.
Sunt expuse eşantioane fosile a peste 100 de specii dintre care: trilobiți (artropode marine care au dispărut acum 250 de milioane de ani), urs de peșteră (dispărut acum 27800 de ani), mamut lânos (dispărut acum cca. 3000 de ani), ș.a.
Vizitatorii sunt invitați să pășească pe o scară a evoluției geologice a planetei noastre.
Publicul vizitator poate admira și replici în mărime naturală ale unor animale preistorice precum Kelenken guillermoi – pasăre gigant care a trăit acum 15 milioane de ani sau Pterygotus anglicus – artropod gigant care a trăit acum 400 milioane de ani. De asemenea, vizitatorii pot descoperi și fascinanta lume a dinozaurilor, oferindu-li-se posibilitatea de a observa reconstituiri ale unor specii de dinozauri - Australovenator wintonensis (a trăit acum 95 milioane de ani) sau Tyrannosaurus rex (a trăit acum 68-65 milioane de ani).
Expoziția a fost realizată în parteneriat cu specialiști de la Facultatea de Geografie și Geologie, Facultatea de Biologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași și de la Muzeul de Istorie Naturală din Iași.
Superorganismul - viața complexă a termitelor
Frecvent întâlnite în zonele tropicale şi subtropicale, termitele alcătuiesc un grup ecologic de succes ocupând habitate umede şi uscate pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii.
Termitele sunt cunoscute drept constructori remarcabili, capabili să clădească cuiburi cu coşuri înalte (termitiere) de peste 5 m înălţime. Un mulaj la scară redusă exemplifică arhitectura unei termitiere şi a sistemului de ventilaţie al acesteia.
Sunt prezentate informaţii despre originea şi evoluţia acestui grup de insecte, modul de viaţă al termitelor, importanţa economică a micilor constructori.
În cadrul expoziţiei, vizitatorii au posibilitatea să vizioneze şi o secţiune printr-un cuib de termită subterană (Reticulitermes lucifugus), singura specie cunoscută până în prezent în ţara noastră.
Superorganismul - viața secretă a furnicilor
Acest grup interesant de insecte se remarcă prin complexitatea comportamentului și prin capacitatea remarcabilă de adaptare la diferite condiții de mediu.
În prima parte a expoziției sunt prezentate structura complexă a societăților de furnici și modalitățile variate de comunicare dintre membrii acestora.
Modul de viață al furnicilor este detaliat în a doua parte a expoziției, având drept exemplu furnicile roșii de pădure, ușor de recunoscut după mușuroaiele înalte pe care le clădesc. Publicul vizitator va avea ocazia să observe îndeaproape aceste insecte prin intermediul celui mai mare mușuroi cu furnici vii expus în scopuri didactice într-un muzeu de științe ale naturii din țara noastră.
În ultima parte a expoziției este prezentată diversitatea speciilor de furnici care ocupă o gamă variată de habitate terestre și exploatează multiple surse de hrană.
Personalități băcăuane
Proiect cultural-expozițional – PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE
La sediul Muzeului de Științele Naturii din Bacău continuă și în acest an proiectul cultural-expozițional „PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE”, care își propune să aducă în atenția publicului larg viața și activitatea conf. univ. dr. CĂTĂLIN-PETRE RANG (1943-2017), colaborator neprețuit al instituției noastre și personalitate a științei băcăune.
Astfel, cei interesați vor putea descoperi detalii și aspecte inedite ale vieții și contribuției sale în domeniul științelor naturii.
Vă invităm să vă alăturați demersului nostru! Cu această ocazie puteți descoperi și alte lucruri interesante în expozițiile noastre permanente și temporare.
Muzeul de Ştiinţele Naturii
Strada Aleea Parcului nr. 9, Bacău
tel. / fax: 0234512006
website: http://www.complexulmuzealionborceabacau.ro/
facebook: https://www.facebook.com/complexulmuzealionborceabacau/
e-mail: muzstnatbc@yahoo.com.
Exponatul lunii
EXPONATUL LUNII MAI la Muzeul de Științele Naturii este:
PRESURA GALBENĂ
(EMBERIZA CITRINELLA)
Presura galbenă este cea mai comună specie de presură de la noi, are talia unei vrăbii de casă, dar mai zveltă și cu coada mai lungă. Masculul are un colorit mai intens, cu cap și abdomen galben și penaj dorsal roșcat-gălbui, pe când femela prezintă nuanțe mult mai șterse.
La noi în țară este denumită și presură aurie. Este răspândită în Siberia de Vest, nordul și centrul Europei, în Spania, Grecia, Italia, Ucraina. Habitatul preferat este reprezentat de tufărișurile de la marginea pădurilor, poienile cu lăstărișuri sau cu tufărișuri aflate de-a lungul căilor ferate și șoselelor, pe câmpiile inundabile de la marginile lacurilor și râurilor. Poate fi întâlnită și la periferia localităților.
Populația din România este estimată la 400 000 - 1 100 000 de perechi cuibăritoare, tendința populațională fiind deocamdată fluctuantă.
Principalele amenințări la adresa speciei sunt legate de intensificarea agriculturii: utilizarea intensă a pesticidelor (în special insecticide), scăderea suprafețelor cultivate cu cereale, suprafețele mari cu monoculturi, eliminarea fâșiilor necultivate dintre terenurile arabile, pășunatul excesiv și pășunatul la interfața pășune - teren arabil.
Proiectul cultural – expozițional
„VALOAREA CĂRȚII”
DENDROLOGIE
„De fiecare dată cand deschizi o carte şi o citeşti, un copac zâmbeşte ştiind că există viaţă după moarte.”
(autor necunoscut)
În înţelesul larg al cuvântului, dendrologia se ocupă cu studiul plantelor lemnoase (arboret şi arbuşti) și clasificarea lor taxonomică.
Ţara noastră are o vegetaţie forestieră bogată în specii de cea mai mare valoare culturală şi economică (molidul, gorunul, stejarul, laricele, frasinul, paltinul, etc.).
În toate epocile istorice pădurea a fost un furnizor constant de alimente şi un loc de refugiu în timpul războaielor. Dar cea mai importantă resursă economică furnizată de pădure este lemnul folosit pentru construcţii, foc, diverse unelte, plute, şi bărci , etc.
Dendrologia este o disciplină complexă care descrie plantele lemnoase din punct de vedere morphologic, arealogic, ecologic, genetic, taxonomic-sistematic dar şi din punct de vederii al valorii lor silviculturale şi ornamentale. Ea sintetizează cunoştinţele despre speciile lemnoase dobândite de alte ştiinţe prin metodele lor proprii.
Biblioteca de specialitate a Complexului Muzeului de Științele Naturii „Ion Borcea”, expune din colecția de carte proprie, câteva volume despre dendrologie, istoria pădurilor româneşti, monografii şi cultura diferitelor specii lemnoase.
Miniexpoziția, pe care vă invităm să o vizitaţi, se află amplasată în sala de expoziţii a muzeului până pe data de 14 aprilie 2022.
- „Dendrologie” de E. G. Negulescu şi Al. Săvulescu, editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1965;
- „Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi” de C-tin. C. Giurescu, edituta Ceres, Bucureşti, 1975;
- „Cultura speciilor forestiere de interes industrial” de At. M. Haralamb, editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1965;
- „Monografia arboretumului Dofteana” de Ana Mihalache, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bacău, 1988;
- „Monografia arboretumului Hermeiuş” de Ana Mihalache, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bacău, 1989;
- „Terra”, Smithsonian Institution, Editura RAO, Bucureşti, 2006.
Proiectul cultural – expozițional
IN MEMORIAM CONSTANTIN MĂZĂREANU (1941-2005)
Pe data de 4 septembrie 2021 se împlinesc 80 de ani de la nașterea profesorului universitar dr. Constantin Măzăreanu (1941-2005), colaborator al instituției noastre și personalitate a biologiei românești. Astfel, la sediul Muzeului de Științele Naturii din Bacău a fost implementat proiectul cultural-expozițional „In memoriam Constantin Măzăreanu (1941-2005)”, care își propune să aducă în atenția publicului larg viața și activitatea domnului profesor.
S-a născut în ziua de 4 septembrie 1941 la Piatra Neamț. A absolvit Liceul „Petru Rareș” din același oraș, în anul 1959. Studiile universitare le-a urmat în cadrul Facultății de Biologie-Geografie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, fiind licențiat în anul 1964.
Avându-l conducător științific pe prof. dr. C.S. Antonescu, în 1976 devine doctor în biologie al Universității din București, teza sa de doctorat fiind intitulată „Cercetări microbiologice în lacul de acumulare Bicaz”.
După absolvirea facultății a îmbrățișat cariera de cercetător științific, servind cu devotament și profesionalism mai multe unități de cercetare, printre care celebra Stațiune de Cercetări Biologice, Geologice și Geografice „Stejarul” din Pângărați, județul Neamț. A inițiat și realizat în premieră națională o serie de cercetări aplicative privind valorificarea în agricultură a nămolului rezultat din epurarea biologică a apelor uzate din industria chimică.
În anul 1992, Constantin Măzăreanu a devenit lector la Catedra de Biologie a Universității din Bacău, disciplina Ecologie. Ulterior, în anul 1994 și respectiv 1999, a obținut funcțiile de conferențiar și profesor titular pentru disciplinele Microbiologie și Ecologie. În calitate de cadru didactic a demonstrat calități excepționale de pedagog, fiind unul dintre cei mai iubiți și respectați dascăli de la universitatea băcăuană prin probitatea științifică, talentul, onestitatea și răbdarea sa în relațiile cu colegii și studenții.
Sesiunea Știinţifică „Ecologia şi Protecţia Ecosistemelor” a fost organizată de prof. univ. dr. Constantin Măzăreanu, şeful catedrei de Biologie al Universităţii din Bacău, care a adus la masa dezbaterilor ştiinţifice specialişti români din prestigioase instituţii de învăţământ superior şi de cercetare. Șapte dintre edițiile Sesiunii Știinţifice au fost organizate în parteneriat cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, instituție reprezentativă pentru mediul cultural băcăuan. A fost o prezență activă la nenumărate manifestări culturale organizate de specialiștii Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, mulți dintre aceștia fiind foști studenți ai profesorului Constantin Măzăreanu. De-a lungul carierei a publicat peste 70 de lucrări științifice în reviste de prestigiu din țară și străinătate, 6 cărți și manuale didactice, precum și numeroase cursuri și ghiduri de lucrări practice pentru studenți. A fost membru a numeroase Societăți Științifice naționale și internaționale, precum: Societatea Internațională de Limnologie, Academia Oamenilor de Știință din România, Societatea Română de Ecologie, Comisia de Oceanologie și Limnologie a Academiei Române ș.a. În anul 2004 a înființat Societatea de Limnologie din România, fiind ales președintele acesteia.
Constantin Măzăreanu a fost recunoscut ca personalitate a societății românești contemporane în primul volum Who's Who în România, publicat în anul 2002.
S-a stins din viață timpuriu, la vârsta de 64 de ani, rămânând în conștiința celor care l-au cunoscut un distins dascăl și apreciat cercetător.
Vă așteptăm la Muzeul de Științele Naturii unde puteți descoperi și alte detalii și aspecte inedite ale vieții și contribuției prof. univ. dr. Constantin Măzăreanu în domeniul biologiei!
Proiectul cultural – expozițional
„Acționează simplu, trăiește sănătos”
COMUNICAT DE PRESĂ
ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII
Ziua Mondială a Sănătății este marcată în fiecare an în data de 7 aprilie, pentru a sărbători întemeierea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în anul 1948 şi reprezintă o oportunitate pentru locuitorii din orice comunitate să se implice în activități care pot duce la o stare de sănătate mai bună. Tema de anul acesta este „Our planet, our health - Planeta noastră, sănătatea noastră”.
În contextul unei pandemii, a unei planete poluate, a creșterii numărului de cazuri de cancer, astm, boli de inimă, etc. de Ziua Mondială a Sănătății 2022, OMS atrage atenția asupra acțiunilor necesare și urgente pentru a menține o stare de sănătate bună a oamenilor și o calitate ridicată a mediului înconjurător.
Deciziile de natură politică, socială și comercială conduc la o criza climatică și de sănătate. Peste 90% dintre oamenii de pe planetă respiră aer poluat rezultat din arderea combustibililor fosili. O lume în care încălzirea globală este din ce în ce mai evidentă favorizează ca diferite specii de insecte să răspândească boli mai repede decât oricând.
Evenimentele meteorologice extreme, degradarea terenurilor și deficitul de apă produc modificări ale demografiei și afectează sănătatea oamenilor. Poluarea și materialele plastice se găsesc oriunde, din oceanele cele mai adânci, în cei mai înalți munți făcându-și loc chiar și în corpul animalelor și oamenilor. Alimentele și băuturile foarte procesate și nesănătoase conduc la un val de obezitate, crescând numărul cazurilor de cancer și boli de inimă, generând în același timp o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare a importanței legăturii dintre calitatea mediului înconjurător și sănătatea oamenilor, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău și Palatul Copiilor Bacău organizează expoziția temporară cu tema „Acționează simplu, trăiește sănătos”.
Expoziția va cuprinde lucrări realizate de elevi de la Palatul Copiilor Bacău și va fi deschisă publicului la sediul Muzeului de Științele Naturii începând cu data de 7 aprilie 2022, ora 12.00.
Vă aşteptăm!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Proiectul cultural – expozițional
Expoziția de fotografie
„Florile Dobrogei Continentale“
COMUNICAT DE PRESĂ
joi, 14 aprilie 2022 - ora 1100
Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău are plăcerea de a vă invita în data de 14.04.2022, ora 1100 să participați la vernisarea expoziției de fotografie „Florile Dobrogei Continentale”, care va avea loc la subunitatea Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, cu sediul din str. Aleea Parcului nr. 9.
Expoziția este organizată în colaborare cu specialişti ai Complexului Muzeal Național Neamț, secţia Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț şi va fi disponibilă pentru public până la finalul lunii decembrie a acestui an.
„Florile Dobrogei Continentale” este o expoziție dedicată monumentelor naturii din arealul dobrogean, cu referire la flora Dobrogei.
Titlul expoziţiei „Florile Dobrogei Continentale” descrie exhaustiv conţinutul expoziţiei, reflectând în mod direct aspecte din Flora Dobrogei, care numără aproximativ 2000 de specii de plante vasculare, dintre acestea 200 de taxoni sunt rari inclusiv la nivel European, o serie de specii fiind endemice.
Vizitatorii vor putea viziona un bogat material fotografic, însumând 37 de specii de plante specifice Dobrogei și peisaje, care oferă informaţii ştiinţifice şi curiozităţi referitoare la flora și habitatele acestei regiuni deosebite a României.
Expoziția are ca scop popularizarea științei în rândul elevilor, a profesorilor, a studenților, a familiilor și a publicului larg. Prin intermediul ilustrațiilor expuse, expoziția dorește să sensibilizeze vizitatorul cu privire la nevoia de conservare a speciilor rare de plante și să inducă dorința protejării acestora.
Flora Dobrogei reflectă fidel ținutul dobrogean cu aspect de podiș, presărat din loc în loc de numeroase dealuri cu un grad mare de ariditate, acest ținut fiind cel mai secetos din România.
Flora Dobrogei cuprinde plante în marea lor majoritate xerofite, care preferă zonele aride fiind foarte bine adaptate la secetă. Învelișul vegetal al Dobrogei reflectă particularitățile climatice ale regiunii, pe lângă stepa tipic dobrogeană, formată din numeroase specii de graminee (amintim aici de: păiușul stepic și de colilie), pajiștile stepice naturale fiind caracterizate de specii din genurile Festuca spp. și Stipa spp.; în arealul dobrogean întâlnim și silvostepa, caracterizată de prezența pădurilor de cer și de stejar, amintim aici speciile: Quercus cerris, Quercus pubescens și Q. frainetto pe lângă care creşte și cărpinița: Carpinus orientalis. În prezent, vegetația de stepă și de silvostepă ocupă în Dobrogea suprafețe mici, vegetația naturală fiind înlocuită de-a lungul timpul, ca urmare a intensificării activităților agricole, de terenuri cultivate.
Vă aşteptăm!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
