Pădurile sunt ecosisteme deosebit de importante prin serviciile ecologice și economice pe care le oferă.
Astfel, din punct de vedere antropic, printre cele mai importante roluri ale pădurilor enumerăm: producerea de oxigen, sechestrarea de carbon, purificarea și retenția apei, protecția împotriva inundațiilor, a eroziunii și a alunecărilor de teren, susținerea și protejarea biodiversității, producția de lemn, biomasă, participarea la definirea identităților culturale și a valorilor spirituale, oferirea cadrului pentru recreere etc.
De fapt la un nivel macro în natură pădurea înseamnă viață și echilibru. În acest context expoziția permanentă „PĂDURI DIN ROMÂNIA” prezintă vizitatorului numeroase plante și animale din pădurile de foioase și conifere ale țării noastre.
Scopul este de a oferi informații și de a conștientiza publicul vizitator asupra importanței pădurilor.
Conservarea patrimoniului natural este o necesitate a timpului în care trăim deoarece activitățile umane exercită presiuni constante și din ce în ce mai mari asupra habitatelor naturale.
Expoziția „OCROTIREA NATURII” prezintă specii rare, periclitate și unele chiar dispărute din fauna țării noastre. Astfel, muflonul este singurul reprezentant al oilor sălbatice din Europa. A trăit în România în trecut, a dispărut din fauna țării noastre în Evul mediu. În secolul XX a fost reintrodus, după mai multe încercări de aclimatizare, în primul rând în Dobrogea și centrul Munteniei.
În expoziție sunt prezentate numeroase specii naturalizate, alături de informații privind categoriile de arii naturale protejate din județul Bacău și din România, precum și despre monumentele naturii din județul nostru.
Expoziţia aduce în faţa vizitatorului interesat noţiuni de geologie referitoare la "florile de mină", prezentând 140 eșantioane de minerale.
Piesa de rezistenţă a acestei expoziţii este o dioaramă de 21 mp, care include cele mai mari eşantioane de minerale aflate în patrimoniul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău. Cel mai mare eşantion de mineral prezentat este o geodă de ametist ce are aproximativ 90 kg şi 1 m înălţime.
Tematica cuprinde aspecte legate de originea, clasificarea, forma, proprietăţile fizice ale mineralelor precum şi informaţii cu privire la legătura dintre zodii şi minerale.
Un punct de atracţie îl reprezintă peştera modelată în cadrul expoziţiei, pe o suprafaţă de 15 mp, în care vizitatorii pot intra şi observa formele de relief şi formaţiunile specifice acestui ecosistem, minerale precum şi o colonie de lilieci (Myotis myotis).
Privind de la înățime în sera muzeului, ce are o formă elicoidală, ne copleșește diversitatea și frumusețea plantelor expuse, precum specii de palmieri (Phoenix canariensis – curmalul fals, Brahea armata – palmierul albastru, Chamaerops humilis – palmierul evantai, Chrysalidocarpus lutescens – areca etc), dar și ”oaza” în care viețuiesc exemplare de țestoase, atracția micilor vizitatori.
De asemenea, pot fi admirate plante ornamentale de o frumusețe aparte cum sunt: Yucca elephantipes – planta gigant, Bilbergia nutans – lacrimile reginei, Dieffenbachia amoena – zăpada tropicală, Anthurium jungle – planta flamingo, Musa paradisiaca – bananierul, Dracaena reflexa variagata – planta dragon, Sansevieria trifasciata – limba soacrei, Ficus benjamina – ficus plângător, Hoya carnosa – floarea de ceară, Euphorbia candelabrum – copacul candelabru, Aloe vera – aloe etc. Un spațiu deosebit este destinat unor reprezentanți din marea grupă a plantelor suculente și anume celor din familia Cactaceae (Echinocactus grusonii – perna soacrei, Ferocactus pilosus – cactusul butoi, Cereus hildmannianus – cactus gard viu etc. ).
„Grădina senzorială – călătorie în lumea simțurilor ”
Fixându-și ca scop extinderea adresabilității către toate categoriile sociale și de vârstă, specialiștii muzeului au îmbogățit Grădina senzorială a Muzeului de Științele Naturii cu o serie de panouri expoziționale ce conțin un suport informativ prin care se subliniază rolul diferitelor plante pentru stimularea principalelor simțuri ale omului.
Astfel, în cadrul acestei expoziții, vizitatorii vor putea realiza o scurtă călătorie în lumea simţurilor și vor putea admira specii de plante şi materiale inedite care să le încânte simţurile: vizual, tactil, olfactiv și auditiv.
În realizarea acestui proiect, specialiștii muzeului au avut în vedere următoarele obiective:
- extinderea nivelului de cunoaștere al publicului cu referire la lumea vie care ne înconjoară;
- realizarea unei oaze de relaxare a publicului de toate vârstele și categoriile sociale;
- conștientizarea rolului anumitor plante în amplificarea stării de bine a ființei umane;
Conținuturile științifice ale panourilor create de către specialiștii muzeului se concentrează asupra următoarelor aspecte:
Primul panou are un conținut general și își propune să ofere informații utile cu privire la rolul, structura și spațiul Grădinii senzoriale.
Al doilea panou se intitulează „Ochii – ferestre către lume” și dorește să explice importanța analizatorului vizual în perceperea culorilor și în crearea unei imagini generale asupra formelor și cromaticii naturii.
Al treilea panou se concentrează asupra simțului tactil și subliniază importanța sa în aprecierea texturii plantelor, dar și în perceprea diferitelor senzații plăcute, oferite de atingerea unor plante.
Al patrulea panou poartă titlul „Miresme” și face referire la simțul olfactiv, responsabil cu percepția stimulilor parfumați. Acest simț ne permite să identificăm anumite substanțe chimice emanate de unele plante cu structuri secretoare aflate în flori, frunze, fructe sau rădăcini.
Al cincilea panou se concentrează asupra simțului auditiv, oferind detalii despre anatomia urechii umane și rolul ei în perceperea stimulilor sonori. Sunt evidențiate și particularitățile acestor stimuli produși de anumite plante, păsări, susurul apei, instrumente muzicale. Toate aceste sunete care stimulează auzul, ajung la creierul nostru și ne relaxează mintea.
Grădina senzorială este benefică pentru toate categoriile de public, deoarece poate oferi clipe de liniște în contextul vieții moderne. Realizarea unui astfel de spațiu privilegiat caracterizat de prezența plantelor, care oferă variate senzații, nu poate reprezenta decât un pas înainte spre idealul restabilirii contactului omului cu natura.
Cu această ocazie, vizitatorii au posibilitatea să viziteze expoziţiile permanente şi temporare din cadrul Muzeului de Ştiinţele Naturii.
Program de vizitare: 8°°-16°°
Bilet intrare: Individual: 10 lei/persoană
Preşcolari, elevi, studenţi (grup şi individual): 2,5 lei/persoană
Grupuri organizate adulţi (min.10 persoane) şi pentru pensionari: 3 lei/persoană
Vizitarea expoziţiei în grup se va face pe bază de programare la telefon: 0234/512006.
Expoziţia temporară „Prieteni și dușmani din lumea insectelor” îşi propune să dezvăluie publicului larg aspecte interesante din viața insectelor. De asemenea, sunt prezentate principalele grupele de insecte folositoare și dăunătoare, impactul lor asupra ecosistemelor naturale și agroecosistemelor.
Insectele sunt importante datorită diversității, rolului lor ecologic și influenței asupra agriculturii, sănătății umane și resurselor naturale. Ele au fost utilizate în studii reper din domenii precum biomecanică, schimbări climatice, biologie, ecologie, evoluție, genetică, paleontologie și fiziologie. Din punct de vedere ecologic, insectele sunt fundația biologică pentru toate ecosistemele terestre. Ele participă la funcționarea ecosistemelor terestre prin circularea substanțelor nutritive, polenizarea plantelor, dispersarea semințelor, menținerea structurii și a fertilității solului, controlează populațiile altor organisme și reprezintă o sursă de hrană importantă pentru alte organisme.
Pentru economie, insectele fitofage pot produce daune majore culturilor, atunci când populațiile scapă de sub control. Sunt de asemenea vectori importanți în transmiterea unor agenți patogeni la plante și animale. Unele grupe de insecte sunt folositoare prin serviciile pe care le oferă societății umane, fie prin polenizare sau ca aliați în combaterea altor insecte care produc pagube economice.
Natura nu cunoaște categorisiri de tipul dăunător sau folositor, dar omul, în lunga sa relație cu acest grup de organisme, a învățat să le prețuiască sau să se teamă de ele și să le catalogheze după interacțiunea benefică ori nefastă cu acestea.
Cu această ocazie, vizitatorii vor avea şi posibilitatea să viziteze expoziţiile permanente şi temporare din cadrul Muzeului de Ştiinţele Naturii.
Expoziţia aduce în atenţia publicului aspecte privind formarea Pământului și diversitatea speciilor care au populat Terra în trecutul geologic. Lumea vie actuală reprezintă mai puțin de 1% din numărul total de specii apărute pe planeta noastră până în prezent.
Sunt expuse eşantioane fosile a peste 100 de specii dintre care: trilobiți (artropode marine care au dispărut acum 250 de milioane de ani), urs de peșteră (dispărut acum 27800 de ani), mamut lânos (dispărut acum cca. 3000 de ani), ș.a.
Vizitatorii sunt invitați să pășească pe o scară a evoluției geologice a planetei noastre.
Publicul vizitator poate admira și replici în mărime naturală ale unor animale preistorice precum Kelenken guillermoi – pasăre gigant care a trăit acum 15 milioane de ani sau Pterygotus anglicus – artropod gigant care a trăit acum 400 milioane de ani. De asemenea, vizitatorii pot descoperi și fascinanta lume a dinozaurilor, oferindu-li-se posibilitatea de a observa reconstituiri ale unor specii de dinozauri - Australovenator wintonensis (a trăit acum 95 milioane de ani) sau Tyrannosaurus rex (a trăit acum 68-65 milioane de ani).
Expoziția a fost realizată în parteneriat cu specialiști de la Facultatea de Geografie și Geologie, Facultatea de Biologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași și de la Muzeul de Istorie Naturală din Iași.
Acest grup interesant de insecte se remarcă prin complexitatea comportamentului și prin capacitatea remarcabilă de adaptare la diferite condiții de mediu.
În prima parte a expoziției sunt prezentate structura complexă a societăților de furnici și modalitățile variate de comunicare dintre membrii acestora.
Modul de viață al furnicilor este detaliat în a doua parte a expoziției, având drept exemplu furnicile roșii de pădure, ușor de recunoscut după mușuroaiele înalte pe care le clădesc. Publicul vizitator va avea ocazia să observe îndeaproape aceste insecte prin intermediul celui mai mare mușuroi cu furnici vii expus în scopuri didactice într-un muzeu de științe ale naturii din țara noastră.
În ultima parte a expoziției este prezentată diversitatea speciilor de furnici care ocupă o gamă variată de habitate terestre și exploatează multiple surse de hrană.
Proiect cultural-expozițional – PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE
La Muzeul de Științele Naturii din Bacău continuă și în acest an proiectul cultural-expozițional „PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE”, care își propune să aducă în atenția publicului larg viața și activitatea prof. univ. dr. KLAUS WERNER BATTES (1943-2021), figură emblematică a biologiei româneşti şi băcăuane.
Astfel, cei interesați vor putea descoperi detalii și aspecte inedite ale vieții și contribuției sale în domeniul biologiei acvatice şi nu numai.
Vă invităm să vă alăturați demersului nostru! Cu această ocazie puteți descoperi și alte lucruri interesante în expozițiile noastre permanente și temporare.
EXPONATUL LUNII
NOIEMBRIE 2024
LA MUZEUL DE ȘTIINȚELE NATURII
ALBINELE DULGHER
(XYLOCOPA SP.)
Albinele dulgher sunt cele mai mari specii de albine solitare din Europa. În Europa se cunosc 9 specii, dintre care, în România, sunt prezente 3 specii (Xylocopa valga, X. violacea, X. iris), întâlnite din zona montană joasă până în Delta Dunării. Albinele dulgher își fac cuibul în lemn mort sau parțial uscat și în tulpinile unor plante erbacee.
Albinele dulgher iernează în stadiul de adult. Primăvara, acestea zboară din luna aprilie. O femelă construiește între 1 și 3 cuiburi în arbori uscați, ramuri, stâlpi de lemn, tulpini de stuf etc. Cu ajutorul mandibulelor puternice, femela sapă una sau mai multe galerii cilindrice, cu o singură intrare. Galeriile liniare sunt compartimentate în celule (cu pereți confecționați din resturi lemnoase). Cel mai mare cuib poate avea până la 20 de celule. În celule se vor dezvolta larvele și apoi pupele. Dezvoltarea completă de la ou la adult poate dura între 6 și 8 săptămâni.
Fiecare celulă este aprovizionată cu o pastă de polen și nectar, pe care albina depune câte un ou. În medie, o femelă depune până la 10 ouă per cuib. Adulții tineri apar de la sfârșitul lunii iulie până la începutul lunii septembrie. Aceștia nu părăsesc cuibul până în primăvara următoare. Femela care a construit cuibul moare după apariția tinerei generații. Cuiburile sunt adesea reutilizate de următoarea generație.
Albinele dulgher sunt polenizatori ai unor plante de importanță economică deosebită, precum mărul, prunul, lucerna, trifoiul, salvia, lavanda etc. Unele albine, precum Xylocopa valga, vizitează până la 95 de specii din 30 de familii de plante. Polenul este transportat la cuib pe picioarele posterioare, cu ajutorul unei formațiuni bogate în perișori, numită scopa. O mare parte din polen este ingerată și transportată într-o structură specializată a intestinului numită gușă.
Cele 3 specii de albine dulgher din România au fost propuse pentru protecție legală.
În expoziția de bază este expus un model de cuib de albină dulgher (Xylocopa valga).
Material realizat de muzeograf IA Tomozii Ionuţ Bogdan.
Proiectul cultural – expozițional „Valoarea cărții″
Despre muzee
„Muzeul trebuie să aleagă comorile şi frumuseţile caracteristice ale naturii acestei ţări şi să le pună în evidenţă şi să fie adaptat cerinţelor intelectuale şi caracterului populaţiei încât să se poată obţine prin ele un efect cu adevărat...” Grigore Antipa
Muzeul este instituţia care se ocupă cu strângerea, păstrarea, cercetarea, punerea în valoare şi expunerea obiectelor care prezintă interes istoric, ştiinţific, artistic, etc. Interiorul unui muzeu este singurul mod în care putem călători înapoi în timp. În afară de descoperirile arheologice, aceste locuri vă vor introduce şi în lumea ştiinţelor naturii sau a artei ori etnografiei, etc.
În 1925, în timpul unor cercetări în vechea Mesopotamie, pe cuprinsul Irakului de astăzi, arheologul britanic Leonard Woolley descoperea o colecție de artefacte rare, organizate şi etichetate. Era ceea ce unii istorici consideră drept prima colecţie muzeală din lume atestată documentar.
Muzeul Național Brukenthal este primul muzeu din România și din Centrul Europei fiind cel mai vechi din ţară şi cel mai mare din Sud-Estul Europei. A fost inaugurat oficial la 25 februarie 1817, cuprinzând iniţial 1090 picturi din colecţia particulară a baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803).
O lucrare de referinţă pentru muzeografia românească, printre primele de acest profil, este „Muzeografie generală” 1936 de Alexandru Tzigara-Samurcaş, care, după Marea Unire din 1918, era convins că „înfrățirea dintre neamuri poate fi realizată de muzeu”. De apariţia şi evoluţia instituțiilor muzeale s-au preocupat: Aristide Ştefănescu cu lucrarea „Ghidul muzeelor”, 1984; Ioan Opriş, care a editat: „Istoricul muzeelor din România”, 1994 şi „Muzee şi colecţii din România”, 2002, publicaţii de referinţă în literatura de specialitate. O prezentare complexă a muzeelor existente pe teritoriul României a fost realizată de Institutul de Memorie Culturală, „Ghidul muzeelor şi colecţiilor din România”, 2002, Bucureşti, editată sub patronajul Ministerului Culturii, Direcţia Muzee şi Colecţii.
„Cel mai mic muzeu din România” conține un singur exponat – un costum renascentist de damă al Corului Madrigal, simbol al identității și prezenței scenice a Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și unul dintre cele mai celebre costume din viața culturală a României.
Rolul cel mai important al muzeelor este acela de a participa la educaţia oamenilor.
Biblioteca Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, expune din colecția de carte proprie, câteva volume despre muzee.
Vitrina, pe care vă invităm să o vizionaţi, se află amplasată în sala de expoziţii a muzeului până pe data de 14 ianuarie 2024.
100 cele mai frumoase muzee ale lumii, trad. Mircea Moldoveanu, Roxana Bîrsanu, Augustin Frăţilă, ed. Bic All, Bucureşti, 2006;
Museum of Life, Steve Parker, Natura History Museum, Londra, 2010;
Taxidermie - Atlas de Ştiinţele Naturii, Philipp Leopold Martin, Weimar, 1876;
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău – Un univers al cunoaşterii- Gabriela Gurău, ed. „Ion Borcea” Bacău, 2021;
Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi, Neculai Macarovici, ed. Meridiane – Bucureşti, 1968;
Muzeul Olteniei Ştiinţele Naturii, Cornelia Chimişliu, Craiova, 1998.
COMUNICAT DE PRESĂ
ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII
Ziua Mondială a Sănătății este marcată în fiecare an în data de 7 aprilie, pentru a sărbători întemeierea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în anul 1948 şi reprezintă o oportunitate pentru locuitorii din orice comunitate să se implice în activități care pot duce la o stare de sănătate mai bună. Tema de anul acesta este „Our planet, our health - Planeta noastră, sănătatea noastră”.
În contextul unei pandemii, a unei planete poluate, a creșterii numărului de cazuri de cancer, astm, boli de inimă, etc. de Ziua Mondială a Sănătății 2022, OMS atrage atenția asupra acțiunilor necesare și urgente pentru a menține o stare de sănătate bună a oamenilor și o calitate ridicată a mediului înconjurător.
Deciziile de natură politică, socială și comercială conduc la o criza climatică și de sănătate. Peste 90% dintre oamenii de pe planetă respiră aer poluat rezultat din arderea combustibililor fosili. O lume în care încălzirea globală este din ce în ce mai evidentă favorizează ca diferite specii de insecte să răspândească boli mai repede decât oricând.
Evenimentele meteorologice extreme, degradarea terenurilor și deficitul de apă produc modificări ale demografiei și afectează sănătatea oamenilor. Poluarea și materialele plastice se găsesc oriunde, din oceanele cele mai adânci, în cei mai înalți munți făcându-și loc chiar și în corpul animalelor și oamenilor. Alimentele și băuturile foarte procesate și nesănătoase conduc la un val de obezitate, crescând numărul cazurilor de cancer și boli de inimă, generând în același timp o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare a importanței legăturii dintre calitatea mediului înconjurător și sănătatea oamenilor, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău și Palatul Copiilor Bacău organizează expoziția temporară cu tema „Acționează simplu, trăiește sănătos”.
Expoziția va cuprinde lucrări realizate de elevi de la Palatul Copiilor Bacău și va fi deschisă publicului la sediul Muzeului de Științele Naturii începând cu data de 7 aprilie 2022, ora 12.00.
Vă aşteptăm!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău