Vivariu

Sunt prezentate elemente care vizează trecutul cânepei, atât pe teritoriul țării noastre unde folosirea cânepei are o tradiție milenară cât şi în restul lumii, aspecte care dovedesc contribuţia adusă de această plantă la dezvoltarea societăţii umane. Prezentul este surprins prin modul de cultivare, prelucrare şi utilizare atât a fibrelor cât şi a seminţelor. Viitorul prefigurat de cercetarea şi ameliorarea soiurilor de cânepă pentru obţinerea unei productivităţi mai mari, cât şi adaptabilitate la nevoile cultivatorilor şi a legislaţiei în vigoare.

Cânepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se aruncă, totul e valorificat, iar produsele obţinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii până în industria cosmetică sau auto.

Coloritul dorsal: pe un fond alb-gălbui, cenuşiu, sau gălbui cu nuanţe roz, apar pete mari neregulate, măslinii sau verzi, uneori mărginite cu negru, petele se unesc între ele, formând un desen caracteristic. Verucozităţile mai proeminente au vârfurile roşii. Abdomenul este alb-murdar, pătat cu pete închise. Masculul are un sac vocal mare, numit rezonator, care când se umflă depăşeşte capul ca volum; în apă el emite un tril melodios şi neîntrerupt, asemănător ţârâitului greierilor, dar cu mult mai răsunător.

Broasca râioasă verde este o specie crepuscular-nocturnă fiind activă noaptea şi în amurg. Ziua stă ascunsă în galerii, ori în crăpăturile zidurilor, ieşind după apusul soarelui pentru a se hrăni. Indivizii tineri pot fi întâlniţi şi ziua. În perioada rece a anului hibernează pe uscat, în galerii pe care le sapă în pământ. În martie-aprilie iese din vizuinile subterane unde a iernat şi se îndreaptă spre bazinele acvatice din apropiere pentru reproducere.

Este cea mai răspândită specie de amfibieni din localităţile rurale şi urbane, întâlnindu-se mai ales pe terenurile agricole, unde îşi găseşte hrana (în special insecte). Suportă bine seceta şi chiar (lucru excepţional pentru amfibii) apa salmastră.

Material realizat de muzeograf dr. Burghelea Costel

Deoarece este aproape imposibil să ajungem vreodată să le vedem pe toate cu ochii noștri, am iniţiat, pentru vizitatori, expoziţia temporară foto intitulată „Păsări de lângă noi – Canarul, Papagalul, Cinteza”. Prin intermediul acestei expoziţii fotografice sunt aduse în faţa publicului specii de păsări cunoscute, sau mai puțin cunoscute.

Ne-am bucurat de prezența echipei de proiect, a colegilor noștri din cadrul instituției, dar și a lect. univ. dr. Dumitra Răducanu, de elevi entuziaști și profesorii lor de la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Bacău.

Aducem mulțumiri reprezentanților mass-mediei pentru interesul acordat și pentru promovarea evenimentului în comunitate.

Mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături la deschidere și colegilor implicați în organizarea acestei ediții!

În cadrul expoziției, vizitatorii pot admira diverse specii de ciuperci, colectate de specialiștii muzeului din habitate naturale ale județului Bacău. Scopul expoziției este de a aduce în prim-plan fascinanta lume a ciupercilor și de a oferi informații utile despre principalele specii comestibile și toxice întâlnite în pădurile României.

Expoziția poate fi vizitată până marți, 11 noiembrie 2025, între orele 09:00 – 17:00.

Vă așteptăm cu drag să descoperiți „Lumea Ciupercilor”!