În prima sală, vizitatorii pot vedea prepeliţa japoneză - specie care s-a acomodat mai greu la condiţiile de captivitate, orezarul care are o vechime mare în captivitate şi constituie un punct de atracţie prin colorit şi cântec.
Vizitatorul va rămâne impresionat de cântecul excepţional al canarilor și de coloritul pescărușilor japonezi, turturicii râzătoare și turturicii Diamant.
Trecând în a doua sală, vizitatorul este atras atât de cânteculpermanent cât şi de coloritul al papagalilor, dintre care menționăm peruşul ondulat, peruşul nimfă, rosela, papagalul cu cap negru papagalul cu cap de roză și peruşul frumos.
Speciile de reptile autohtone și exotice prezentate sunt expuse în terarii unde s-a avut în vedere crearea unor condiţii cât mai apropiate de cele naturale şi stabilirea unei bariere luminoase între vizitatori şi exponate, în scopul diminuării factorului-stress.
Dintre speciile autohtone de șerpi prezentate menționăm șarpele de apă, vipera cu corn și vipera comună, iar dintre speciile exotice boa constrictor și pitonul birmanez. Din grupul țestoaselor sunt expuse țestoase cu tâmpla roșie (originară din America de Nord) și țestoasa de lac (caracteristică faunei țării noastre). Dintre amfibienii prezentați în terarii menționăm broasca râioasă verde și brună și salamandra.
Voliera de mari dimensiuni din cadrul expoziției permanente de la Vivariu prezintă o mare varietate a raselor de porumbei de ornament.
Printre exemplare prezentate publicului se remarcă porumbeii guşaţi, guleraţi, rotaţi, chinezi, satineţi, jucători, voiajori, etc.
Prin selecții riguroase și permanente se obțin exemplare cu colorit caracteristic diferitelor rase care sunt prezentate publicului.
Expoziția este structurată pe două secțiuni pești autohtoni și pești exotici. În prima sala sunt prezentate principalele specii de pești prezente în râurile din județul Bacău, printre care se numără: caras, crap, somn, clean, biban, roșioară, etc.
În secțiunea dedicată peștilor exotici sunt prezente o varietate mare de peşti originari din ape tropicale: guppy, xifo, moly, peștele condamnat, paco, carasul auriu, zebre, crap asiatic, etc. La amenajarea acvariilor s-a ţinut seama importantă aerării apei, care are drept scop oxigenarea peste cantitatea produsă de plante, sădite după necesităţile şi preferințele fiecărei specii în parte.
Expoziţia temporară prezintă publicului aspecte cu privire la istoricul, cultivarea şi utilizările acestei plante mai puţin folosită în zilele noastre.
Sunt prezentate elemente care vizează trecutul cânepei, atât pe teritoriul țării noastre unde folosirea cânepei are o tradiție milenară cât şi în restul lumii, aspecte care dovedesc contribuţia adusă de această plantă la dezvoltarea societăţii umane. Prezentul este surprins prin modul de cultivare, prelucrare şi utilizare atât a fibrelor cât şi a seminţelor. Viitorul prefigurat de cercetarea şi ameliorarea soiurilor de cânepă pentru obţinerea unei productivităţi mai mari, cât şi adaptabilitate la nevoile cultivatorilor şi a legislaţiei în vigoare.
Cânepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se aruncă, totul e valorificat, iar produsele obţinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii până în industria cosmetică sau auto.
Exponatul lunii mai 2026 la Vivariu, Bacău
Broasca râioasă verde
(Bufo viridis Laurenti, 1768)
Broasca râioasă verde este o broască fără coadă din familia bufonide (Bufonidae), răspândită în Europa Centrală şi de Sud, Asia de vest şi centrală până în Kazahstan. Denumirea de "broască râioasă" vine de la tegumentul ce prezintă ridicături în formă de negi (verucozităţi) asemănătoare cu pielea bolnavilor de râie.
Coloritul dorsal: pe un fond alb-gălbui, cenuşiu, sau gălbui cu nuanţe roz, apar pete mari neregulate, măslinii sau verzi, uneori mărginite cu negru, petele se unesc între ele, formând un desen caracteristic. Verucozităţile mai proeminente au vârfurile roşii. Abdomenul este alb-murdar, pătat cu pete închise. Masculul are un sac vocal mare, numit rezonator, care când se umflă depăşeşte capul ca volum; în apă el emite un tril melodios şi neîntrerupt, asemănător ţârâitului greierilor, dar cu mult mai răsunător.
Broasca râioasă verde este o specie crepuscular-nocturnă fiind activă noaptea şi în amurg. Ziua stă ascunsă în galerii, ori în crăpăturile zidurilor, ieşind după apusul soarelui pentru a se hrăni. Indivizii tineri pot fi întâlniţi şi ziua. În perioada rece a anului hibernează pe uscat, în galerii pe care le sapă în pământ. În martie-aprilie iese din vizuinile subterane unde a iernat şi se îndreaptă spre bazinele acvatice din apropiere pentru reproducere.
Este cea mai răspândită specie de amfibieni din localităţile rurale şi urbane, întâlnindu-se mai ales pe terenurile agricole, unde îşi găseşte hrana (în special insecte). Suportă bine seceta şi chiar (lucru excepţional pentru amfibii) apa salmastră.
Material realizat de muzeograf dr. Burghelea Costel
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, organizează începând cu data de
27 septembrie 2024, expoziţia temporară de fotografie
„SUNET ŞI CULOARE ÎN LUMEA PĂSĂRILOR - Păsări de lângă noi”, ediția a XII-a
la sediul unității Vivariu din str. Popa Şapcă nr. 3
Păsările, prin modul de viață, prin frumusețea zborului, prin capacitatea de a ajunge la înălțimi mari, i-au determinat pe oameni să stabilescă relații de cunoaștere cu aceste animale. Acestea sunt ființe minunate, cântecul, culorile uimitoare ale păsărilor exotice și autohtone, le scot în evidenţă, iar frumusețea lor pare ceva incredibil. Vederea acestor păsări reprezintă o experienţă unică pentru ochi.
Deoarece este aproape imposibil să ajungem vreodată să le vedem pe toate cu ochii noștri, am iniţiat, pentru vizitatori, expoziţia temporară foto intitulată „Păsări de lângă noi – Canarul, Papagalul, Cinteza”. Prin intermediul acestei expoziţii fotografice sunt aduse în faţa publicului specii de păsări cunoscute, sau mai puțin cunoscute.
Vineri, 7 noiembrie 2025, la Vivariul Bacău, a avut loc vernisajul celei de-a XIX-a ediții a expoziției temporare „Lumea Ciupercilor”, organizată de Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, în parteneriat cu Societatea Micologică din România.
Evenimentul a fost deschis de dr. Gabriela Gurău, managerul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, iar dr. Otilia Pavel, muzeograf, le-a prezentat participanților detalii despre expoziție și tematica ei. De asemenea, au luat cuvântul dr. Ortansa Jigău, șef serviciu, și prof. univ. dr. Neculai Barabaş care au evidențiat rolul și importanța ciupercilor în natură.
Ne-am bucurat de prezența echipei de proiect, a colegilor noștri din cadrul instituției, dar și a lect. univ. dr. Dumitra Răducanu, de elevi entuziaști și profesorii lor de la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Bacău.
Aducem mulțumiri reprezentanților mass-mediei pentru interesul acordat și pentru promovarea evenimentului în comunitate.
Mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături la deschidere și colegilor implicați în organizarea acestei ediții!
În cadrul expoziției, vizitatorii pot admira diverse specii de ciuperci, colectate de specialiștii muzeului din habitate naturale ale județului Bacău. Scopul expoziției este de a aduce în prim-plan fascinanta lume a ciupercilor și de a oferi informații utile despre principalele specii comestibile și toxice întâlnite în pădurile României.
Expoziția poate fi vizitată până marți, 11 noiembrie 2025, între orele 09:00 – 17:00.
Vă așteptăm cu drag să descoperiți „Lumea Ciupercilor”!