Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII IULIE la Vivariu este:
Guşterul (Lacerta viridis)
Guşterul este o şopârlă lungă, răspândită în Europa de sud-est, ajunge până la altitudini de 1700 m în România, iar habitatul tipic este vegetaţia densă din păduri, garduri vii, marginile câmpurilor, diguri şi desişuri. Ajunge în cele mai multe cazuri şi la 40 cm lungime și excepțional la 50 cm lungime. La mascul, partea dorsală are culoarea verde gălbuie, cu câteva puncte negre, iar partea ventrală are culoarea galben deschis. În timpul împerecherii, gâtul masculului îşi schimbă nuanţa, în albastru strălucitor intens. Femela nu se bucură de aceleași culori intense, ea este mai puţin pigmentată. Datorită coloritului în verde guşterul mai este numit „şopârla verde”.
Guşterul este un animal destul de comun în ţara noastră, văzut de multe ori lenevind la soare pe stânci sau pe pajişti ori adăpostindu-se în tufişuri. Acesta aleargă foarte repede, se urcă la fel de repede pe stânci şi sare deosebit de iute. În cazul în care este ameninţat de prădători îşi leapădă uneori coada (autotomie) pentru a scăpa, aceasta crescându-i din nou mai târziu..
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII IULIE la Muzeul de Științele Naturii este:
Gândacul Titan (Titanus giganteus)
Face parte din familia Cerambycidae, fiind considerat cel mai mare gândac din lume. Corpul mare și alungit al gândacului Titan poate atinge 18 cm lungime.
Trăiește în pădurile tropicale din America de Sud, mai ales în nordul Braziliei, Columbia, Peru, Ecuador, Bolivia și Guyana.
Până în prezent nu au fost găsite larve ale acestei specii. Specialiștii presupun că larvele ar avea diametrul de 5 cm și lungimea de până la 30 cm. Judecând după găurile găsite în arborii morți, se pare că, până la atingerea maturității, larvele stau în țesut vegetal unde se hrănesc cu lemn aflat în descompunere. Adulții nu se hrănesc (folosesc rezervele acumulate în stadiul de larvă) și trăiesc 3-4 săptămâni.
Gândacul Titan are mandibule scurte, curbate și ascuțite pe care le folosește ca arme de apărare. Chiar dacă ambele sexe prezintă aripi, doar masculii sunt capabili de a zbura. Din cauza dimensiunilor mari, nu-și pot lua zborul direct de pe sol și de aceea se urcă în arbori de unde se lansează în zbor.
Specia este amenințată din cauza pierderii habitatului, ca urmare a defrișărilor și poluării mediului.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
ȘCOALA DE VARĂ A MICULUI NATURALIST
EDIŢIA A II A - 27-29 iulie 2021
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” vă invită la Muzeul de Ştiinţele Naturii, să participaţi la „Şcoala de Vară a micului naturalist”, proiect ajuns la a II a ediţie.
Şcoala de Vară este un proiect adresat copiilor cu vârste cuprinse între 7-14 ani și își propune atragerea acestora către instituția muzeală prin implicarea lor în activități instructive și recreative specifice vârstei, caracteristice petrecerii timpului liber într-un mod util.
Proiectul include activităţi teoretice şi practice organizate în cadrul unor ateliere de lucru pe teme de cunoaștere a mediului înconjurător și a diversității lumii vii. Astfel, participanţii au oportunitatea de a consolida cunoştinţele dobândite în timpul școlii la disciplinele de cunoașterea mediului/biologie într-o atmosferă nonformală, recreativă.
Se doreşte crearea unui cadru de activitate stimulativ, în care copiii își pot dezvolta creativitatea, inventivitatea, spiritul de echipă și interesul pentru mediul înconjurător, cu formarea unui comportament ecologic.
Proiectul educațional se va desfășura în perioada 27-29 iulie 2021, la sediul Muzeului de Științele Naturii Bacău din Parcul Cancicov.
Școala de Vară este organizată în 3 ateliere de lucru (Din lumea plantelor, Trecut și prezent în lumea animală, EcoKids), cu următoarele activități:
Ziua 1 - 27.07.2021
Din lumea plantelor
Ziua 2 – 28.07.2021
Trecut și prezent în lumea animală
Ziua 3 – 28.07.2021
EcoKids
În perioada 27-29 iulie 2021, activitățile se vor desfășura zilnic între orele 1000 – 1300. Înscrierile se vor face pentru fiecare modul în funcție de opțiune.
Tariful de participare este de 20 lei/copil/zi.
Înscrierile se fac până la data de 23 iulie 2021, la telefon 0234/512006 .
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
ZIUA DUNĂRII
În fiecare an pe data de 29 iunie, la propunerea ţărilor dunărene și sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena, sărbătorim Ziua Internaţională a Dunării.
Activităţile organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Dunării, acordă o importanţă deosebită conştientizării şi participării populaţiei, la eforturile de conservare a fluviului Dunărea. Obiectivul principal al acestor manifestări este acela de a implica cetăţenii ţărilor dunărene în multiple activităţi independente sau comune, desfăşurate pe plan local, naţional şi regional.
În fiecare an, în România, Ziua Dunării se desfăşoară pe două planuri: evenimentul central şi o serie de evenimente locale.
text.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Proiect cultural-expozițional – PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE
La sediul Muzeului de Științele Naturii din Bacău continuă și în acest an proiectul cultural-expozițional „PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE”, care își propune să aducă în atenția publicului larg viața și activitatea conf. univ. dr. CĂTĂLIN-PETRE RANG (1943-2017), colaborator neprețuit al instituției noastre și personalitate a științei băcăune.
Astfel, cei interesați vor putea descoperi detalii și aspecte inedite ale vieții și contribuției sale în domeniul științelor naturii.
Vă invităm să vă alăturați demersului nostru! Cu această ocazie puteți descoperi și alte lucruri interesante în expozițiile noastre permanente și temporare.
Muzeul de Ştiinţele Naturii
Strada Aleea Parcului nr. 9, Bacău
tel. / fax: 0234512006
website: http://www.complexulmuzealionborceabacau.ro/
facebook: https://www.facebook.com/complexulmuzealionborceabacau/
e-mail: muzstnatbc@yahoo.com.
text.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
COMUNICAT DE PRESĂ
Școala de vară pentru adulți - „SĂ ÎNVĂȚĂM CERULˮ
ediția a III-a 2021
Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, prin subunitatea Observatorul Astronomic „Victor Anestinˮ organizează în perioada 29.06 – 01.07.2021, Școala de vară pentru adulți, cu tema „Să învățăm cerulˮ - ediția a III-a.
Menținem produsul cultural inițiat în anul 2019 care este dedicat adulților interesați să dobândească cunoștințe de bază despre astronomie și configurația cerului. La finalul perioadei, participanții vor avea cunoștințe despre constelațiile cerului de vară, componentele Sistemul Solar și generalități despre Universul vizibil.
Pentru a participa, persoanele interesate se pot înscrie telefonic sau la sediul Observatorului Astronomic „Victor Anestinˮ din str. Ion Ghelu Destelnica (fostă Trotuș) nr. 8.
Școala de vară - ,,Să învățăm cerul” ed. a III-a 2021 se va desfășura după următorul program:
ZIUA 1 – 29.06.2021
ora 19:00 – 20:30 - Parte teoretică - Cerul de vară, constelații și obiecte deep-sky.
ZIUA 2 – 30.06.2021
ora 18:00 – 19:00 – Observații solare – pe terasa Observatorului Astronomic și în cupola pentru observații astronomice.
ZIUA 3 – 01.07.2021
ora 21:30 – 23:00 - Observații astronomice – pe terasa Observatorului Astronomic și în cupola pentru observații astronomice.
Toate activitățile se adresează adulților, iar observațiile astronomice se vor face doar dacă cerul va fi senin!
Taxa de participare: 20 lei/zi/participant.
Important!!!
Dat fiind contextul pandemiei generat de prezenţa virusului Sars Cov 2, accesul în interior, se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,5 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenței în clădirea Observatorului Astronomic și să atingă cât mai puține suprafețe.
Vă așteptăm cu drag!
Pentru înscrieri vă așteptăm să ne contactați la:
Observatorul Astronomic, tel: 0234513724.
Persoane de contact: Muzeografii Observatorului Astronomic.
Cu deosebită considerație,
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
ZIUA MONDIALĂ PENTRU COMBATEREA DEȘERTIFICĂRII ȘI A SECETEI
În fiecare an pe data de 17 iunie se serbează Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei care a fost proclamată de către Adunarea Generală în 1994 (rezoluţia 49/115). Convenţia ONU privind Combaterea Deşertificării - UNCCD - lansată la Paris în 1994, a fost semnată de Guvernul României şi ratificată de Parlament prin Legea nr. 629/1997, dar, din păcate, semnarea acesteia nu a atras după sine şi măsurile necesare pentru controlul acestui fenomen.
Interesul României în această problemă rezultă din faptul că 1/3 din teritoriul ţării (7 mil. ha) şi circa 40% din suprafaţa agricolă sunt situate în zone cu risc de deşertificare. Regiunile cele mai expuse, din ţara noastră sunt Dobrogea, sudul Moldovei şi sudul Câmpiei Române.
Deşertificarea este definitǎ de Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificǎrii drept “degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride şi subumid-uscate ca rezultat al acţiunii diferiţilor factori, inclusiv al schimbǎrilor climatice, precum şi din cauza activitǎţilor umane”. Acestea sunt produse de fenomenele meteo extreme, ce se produc din ce în ce mai frecvent, iar ceea ce astăzi putem considera ca fiind „manifestări de vreme severă imediată” ar putea deveni, în viitor, „manifestări normale de vreme severă”, dacă fenomenul încălzirii globale se va amplifica, iar temperatura aerului va continua sa crească.
Transformarea profundă a mediului înconjurător și acumularea în timp a unor stări de degradare a acestuia au condus la eroziunea și sărăcirea biodiversității, cu efect pe termen lung pentru natură: reducerea efectivelor populațiilor sălbatice și a genofondului lor, distrugerea unor mari suprafețe de fond forestier, creșterea vitezei de extincție a speciilor, precum și modificarea structurii ecosistemelor.
În condiţiile în care există riscul unei posibile crize mondiale a alimentelor, România trebuie să întreprindă măsuri energice pentru protejarea terenurilor agricole împotriva deşertificării, pentru a fi capabilă să facă faţă unei asemenea ameninţări.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
FESTIVALUL ȘTIINȚELOR
Ediția a V-a
La Observatorul Astronomic
Proiectul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău - „Festivalul Științelor”, a fost gândit şi iniţiat special pentru publicul interesat de domeniul ştiinţelor naturii. La subunitatea Observatorul Astronomic, acest produs cultural interactiv aduce în faţa publicului workshop-uri pe teme de astronomie. Ideea unui astfel de eveniment a fost primită cu entuziasm de publicul țintă. Vizitatorii mai mari sau mai mici care au participat în ediţiile anterioare, au fost încântați de materialele și machetele prezentate într-un cadru nonformal la workshop-urile organizate.
În perioada 22 iunie - 24 iunie 2021, vă invităm, din nou, să participați la acest eveniment la Observatorul Astronomic! Activitățile din cadrul workshop-urilor se vor desfășura zilnic pe bază de programare între orele 9.00-15.00.
Taxa de participare/persoană: 10 lei (include ambele workshop-uri).
În cadrul work-shop-urilor se vor desfășura activități demonstrative cu următoarele teme:
SISTEMUL SOLAR ȘI PLANETA PĂMÂNT (30 de minute)
Prezentarea Sistemului Solar și caracteristicilor planetei Pământ: orbită, structura internă, formarea anotimpurilor, asemănări și deosebiri față de celelalte planete, etc.
CERUL DE VARĂ LA OBSERVATORUL ASTRONOMIC (30 de minute)
Prezentarea constelațiilor care se văd pe cerul de vară cu ajutorul Hărții Mobile a cerului și a Globului Constelațiilor, precum și explicarea modului de identificare a constelațiilor pe bolta cerească.
Pentru programări ne puteţi contacta la numărul de telefon:
0234/513724 – Observatorul Astronomic „Victor Anestin”
Activităţile vor fi organizate cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară impuse de prezenţa virusului Sars Cov 02.
Vă așteptăm cu drag!
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
VALOAREA CĂRȚII: Plante medicinale şi aromatice
„Respectul faţă de cărţi poate fi manifestat doar prin folosirea lor.”
(Umberto Eco)
Încă din vremuri îndepărtate, oamenii au urmărit transmiterea cunoştinţelor acumulate către generaţiile viitoare. Descoperirile arheologice susţin această afirmaţie prin numeroase obiecte şi scrieri. Printre cele mai vechi indicii se numără 33 de tablete sumeriene cu o vechime de 5000 de ani care conţin detalii cu privire la plantele medicinale.
Cel mai vechi tratat cunoscut, despre plante medicinale, datează de aproape 5000 de ani, a fost scris în timpul domniei împăratului chinez Chi’en Nung şi conţine descrieri ale utilizărilor medicinale a peste 300 de plante. Pe monumente asiriene, persane şi sumeriene, pe pereţii templului din Karnak din Egipt, datând din perioada 3000-2500 î.Hr., s-au găsit desene gravate şi sculpturi stilizate reprezentând plante medicinale.
În Egiptul Antic, s-au găsit papirusuri, care datează din anul 1500 î.Hr., în care sunt descrise peste 200 de plante tămăduitoare.
După cum consemnează Hipocrate, cel care a descris peste 236 de plante medicinale, planta Sylphium (folosită împotriva febrei ca sudorific) era vandută pe echivalentul ei în aur sau pe marfuri din Atena si Roma. Tot Hipocrate povesteste ca medicamentul preparat, din ultimul exemplar de Sylphium, ar fi fost oferit cu mare pompă lui Nero. Vechile cărţi sfinte abundă în menţiuni şi sfaturi cu privire la folosirea diferitelor plante medicinale. Oameni de ştiinta şi filozofi antici, precum Dioscoride, Galen, Pliniu cel Bătrân s-au aplecat cu mare atenţie asupra plantelor medicinale, descriindu-le înfăţişarea şi locul unde cresc, enumerandu-le proprietăţile (putem folosi termenul de „bunicul determinatoarelor”) şi uneori prezentând chiar reţete de preparare a unor leacuri, sub forme de pudre, pomezi, etc.
Vastele cunoștințe ale românilor despre plantele medicinale au fost consemnate începând cu secolul al XVI-lea în cărți precum „Folosirea plantelor de leac” primul manuscris scris pe această temă, „Psaltirea Scheiana“ (1515), „Herbarium de la Cluj“ (1587) sau „Sanitatis studium“, scrisă de Paul Kyr şi publicată la Braşov în anul 1551, cea mai veche carte medicală tipărită în ţările române.
Studiul plantelor medicinale a continuat până în zilele noastre, fiind cunoscute circa 8000 de principii active extrase din plante, precum şi o serie de produşi intermediari, care servesc ca bază la prepararea medicamentelor.
La nivel mondial lucrările publicate numără mii de titluri dedicate fitoterapiei.
Cărţile expuse propun atenţiei unui cerc larg de cititori aspecte botanice, agronomice, chimice şi farmacologice esențiale unei familiarizări cu problema plantelor medicinale şi aromatice. Din ele cititorul află principalele aspecte privind obţinerea produsului brut, principii active, noţiuni fundamentale de fitoterapie şi aromoterapie.
„Cele mai rentabile plante medicinale din România” de Juliu Prodan, Tipografia Pernat și Depozitul de Hârtie, Cluj, 1924;
„Flora medicinală a României” vol. I de Mircea Alexan, Ovidiu Bojor, Florentin Crăciun, Editura Ceres, Bucureşti, 1991;
„Flora medicinală a României” vol. II de Mircea Alexan, Ovidiu Bojor, Florentin Crăciun, Editura Ceres, Bucureşti, 1992;
4. „Cultura plantelor medicinale şi aromatice” de Leon Sorin Muntean, Ed Dacia, 1996;
„Botanica farmaceutică”, Avram Radu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974;
„Enciclopedia plantelor medicinale cultivate în România”, Mihaela Temelie, Editura Rovimed, Bacău, 2008;
„Plante medicinale şi aromatice de la A la Z” de Ovidiu Bojor, Mircea Alexan, RECOOP, București,1982;
„1000 de plante medicinale”, ed. Aquila, 2008.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău
organizează Festivalul Științelor - ediția a V-a
Subunitatea VIVARIU
Proiectul cultural „Festivalul Științelor” ediția a V-a, eveniment organizat de Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău la subunitatea Vivariu.
Anul acesta, evenimentul va fi organizat avându-se în vedere respectarea măsurilor de protecție sanitară impuse ca urmare a epidemiei cauzate de virusul SARS Cov 2.
Activitățile propuse publicului se vor desfășura zilnic, în perioada 15 – 18 iunie 2021, la subunitatea Vivariu (Str. Popa Șapcă nr. 3).
Atelierul de lucru organizat are tema „ARHITECȚII NATURII – Cuiburi” și va cuprinde observații asupra cuiburilor naturale ale păsărilor, precum și informații cu privire la forma, mărimea și materiale de construcție necesare pentru realizarea cuiburilor artificiale.
Participarea publicului la atelierul de lucru:
Programările se vor realiza la numărul de telefon:
0234/535564 – VIVARIU
Taxa de participare: 5,00 lei/persoană/zi
Participanții la activități vor putea vizita și expozițiile deschise la Vivariu.
Activitatea se adresează elevilor între 6 și 18 ani, însoțiți de cadre didactice.
Important!!!!!
Accesul vizitatorilor se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenta virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 °C.
Vă aşteptăm!
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, organizează
FESTIVALUL ȘTIINȚELOR
Ediția V
Produsul cultural „Festivalul Științelor” a ajuns la a V-a ediție anul acesta. Acest eveniment organizat de Complexul Muzeal de Științele „Ion Borcea” Bacău s-a bucurat anual de aprecierea publicului deoarece conceptul presupune prezentarea informațiilor, machetelor și exponatelor autentice într-un cadru non-formal la work-shop-urile organizate.
Anul acesta, „Festivalul Științelor”, va fi organizat avându-se în vedere respectarea măsurilor de protecție sanitară impuse ca urmare a epidemiei declanșante de virusul SARS Cov 2.
Activitățile din cadrul work-shop-urilor vor fi organizate în perioada 22 – 24 iunie 2021 zilnic, între orele 9:00 – 15:00.
Ateliere de lucru vor fi organizate la Muzeul de Științele Naturii și vor aduce în fața publicului activități interactive cu următoarea tematică:
Pentru programări ne puteți contacta la numerele de telefon:
0234/512006 – Muzeul de Științele Naturii.
Taxa de participare: 15 lei/persoană/zi.
Activitatea se adresează elevilor între 6 și 18 ani, însoțiți de cadre didactice.
Participanții la activități vor putea vizita și expozițiile deschise la Muzeul de Științele Naturii.
Important!!!!!
Accesul vizitatorilor se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 °C.
Vă aşteptăm!
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
COMUNICAT DE PRESĂ
„Noaptea Muzeelor 2021”
la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău
Ediția a XVII-a
Sâmbătă, 12 iunie 2021
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” invită publicul băcăuan să participe în noaptea de 12 iunie 2021 la cea de-a XVII-a ediţie a Manifestării „NOAPTEA MUZEELOR”, care se va desfășura la două dintre subunitățile noastre: Muzeul de Științele Naturii și Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, între orele 18:00-01:00 (01:00 fiind ora de intrare a ultimului vizitator).
Inițiată de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța și patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes desfășurat la nivel internațional și aflat anul acesta la a 17-a ediție. Muzee și instituții culturale din zeci de țări europene și nu numai își aprind luminile și deschid porțile în aceeași noapte. Evenimentul este sărbătorit anul acesta, în multe țări din Europa, în data de 3 iulie. Din cauza contextului generat de prezenţa virusului SARS-CoV-2, unele țări au stabilit date diferite de organizare care țin cont de evoluția diferită a situației sanitare din fiecare stat în parte și de măsurile propuse pentru sectorul cultural. Este și motivul pentru care Rețeaua Națională a Muzeelor din România a ales, în premieră, să propună o dată diferită față de cea oficială – 12 iunie 2021.
În cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, evenimentul Noaptea Muzeelor, este sărbătorit în fiecare an, începând din 2007.
Între orele 18:00-01:00 (01:00 fiind ora de intrare a ultimului vizitator), vor fi organizate diverse activităţi la sediul celor două subunități mai sus menționate.
Astfel, la Muzeul de Științele Naturii, vor fi deschise spre vizitare următoarele expoziţii:
Expoziţiile permanente:
Expoziţiile temporare:
Cu ocazia Nopţii Muzeelor, în premieră va fi disponibilă pentru public Fotoexpoziția „Rarități floristice și faunistice din ținutul Neamțului” realizată de muzeograf dr. Emilian Pricop de la Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț.
La Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, pot fi vizitate:
- Expoziţia permanentă „Universul – de la Pământ la stele”, cu următoarele teme: „Sistemul solar”, „Astronautica”, „Grupuri stelare”, „Evoluţie stelară”, „Forma şi evoluţia Universului” şi expoziţia temporară: „Astronomia în Antichitate”.
Dacă vremea o va permite, publicul va avea acces și pe terasa circulară a Observatorului Astronomic de unde doritorii vor putea admira panorama Bacăului noaptea.
Important!!!!!
Accesul vizitatorilor se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 °C şi să poarte mască pe toată perioada prezenţei în incinta spaţiilor expoziţionale. Numărul maxim de vizitatori într-o sală de expoziție va fi de 5 persoane. Trebuie păstrată distanța de siguranță de minimum 2 m atât între vizitatori precum și între aceştia şi personalul muzeului.
De asemenea, se va respecta circuitul de vizitare indicat de organizatori.
Cu ocazia acestui eveniment intrarea este gratuită!
Vă aşteptăm!
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
8 IUNIE- ZIUA MONDIALĂ A OCEANELOR
Inițiată în 1992 de guvernul canadian, Ziua Mondială a Oceanelor a dobândit o largă recunoaștere internațională în 2008 ca urmare a unei rezoluții adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Importanța ei este subliniată anual la data de 8 iunie în peste 40 de țări din lume, cele mai multe fiind din Europa, între care se numără și România.
În conformitate cu datele oferite de site-ul oficial dedicat Zilei Mondiale a Oceanelor (https://www.worldoceansday.org), tema pentru anul 2021 este „The Ocean: Life and Livelihoods” („Oceanul: viață și medii de viață”). Scopul acestui eveniment din calendarul ecologic este de a stimula, în rândul națiunilor, dorința de redescoperire a comorilor oceanelor, subliniind capacitatea acestora de susținere a vieții tuturor organismelor de pe Terra, astfel încât oamenii să beneficieze de un ocean mai sănătos și de un viitor mai bun.
În ansamblul problemelor care privesc cunoașterea și gestionarea responsabilă a oceanelor, cea a poluării este una însemnată, deoarece acest fenomen prezintă consecințe care se extind în mod imprevizibil și nociv asupra tuturor organismelor vii. Compoziția chimică a apei afectează atât viețuitoarele acvatice, cât și sănătatea omului. Un exemplu relevant în acest sens este cel al poluării cu mase plastice care afectează sever biodiversitatea oceanelor.
Ocupând cea mai mare parte a Terrei, Oceanul Planetar reprezintă o resursă însemnată de oxigen, de energie, dar și de hrană. De aceea, întreaga populație a planetei trebuie să întreprindă măsuri concrete pentru a proteja acest imens ecosistem acvatic, nu numai pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
5 iunie - Ziua Internațională a Mediului
În anul 2021 Ziua Internațională a Mediului va fi găzduită de Pakistan, în parteneriat cu Programul ONU pentru Mediu (UNEP). Tema de anul acesta va fi „Refacerea Ecosistemelor” și se va concentra pe restabilirea relației noastre cu natura. Totodată acestă zi va marca lansarea formală a Deceniului ONU pentru Refacerea Ecosistemelor 2021 - 2030.
Începând cu anul 1974, Ziua Mondială a Mediului este celebrată pe 5 iunie, fiind ziua emblematică a Organizației Națiunilor Unite pentru promovarea conștientizării la nivel mondial și a acțiunii pentru mediu. Anul acesta se va accentua necesitatea urgentării prevenirii, opririi și inversării degradării ecosistemelor la nivel mondial.
Guvernul Pakistanului, țara gazdă de anul acesta, își propune realizarea unui ambițios efort de împădurire. Printr-o campanie intensivă cu durata de 5 ani se intenționează extinderea și refacerea pădurilor țării, care astfel vor număra cu 10 miliarde de arbori mai mult, pe o suprafață de 1 milion de hectare. Campania include refacerea pădurilor de mangrove, dar și plantarea de arbori în mediile urbane, școli, colegii, parcuri publice și centuri verzi. Pakistanul a lansat un fond de refacere a ecosistemelor pentru a sprijini soluțiile naturale la problema schimbărilor climatice și pentru a facilita tranziția către inițiative durabile, ecologice, precum împădurirea și conservarea biodiversității. Totodată Pakistanul va declara 15 arii protejate, în suprafață de 7300 de km pătrați și va crea astfel 5.500 de locuri de muncă ecologice.
„Suntem onorați să găzduim Ziua Mondială a Mediului din acest an și ne oferim sprijinul pentru eforturile globale de restaurare”, a declarat pentru presă Imran Khan, prim-ministrul Pakinstanului.
„2020 a fost un an în care ne-am confruntat cu multiple crize, inclusiv o pandemie globală și continuarea problemelor climatice, naturale și cu poluarea (...) În 2021, trebuie să luăm măsuri pentru a trece de la criză la vindecare: și procedând astfel, trebuie să recunoaștem că refacerea naturii este imperativă pentru supraviețuirea planetei noastre și a rasei umane”, a declarat Inger Andersen, directorul executiv al UNEP.
Deceniul ONU pentru Refacerea Ecosistemelor se desfășoară în perioada 2021-2030 și are ca scop extinderea masivă a restaurării ecosistemelor degradate și distruse pentru a combate criza climatică, a preveni pierderea de specii, a spori aprovizionarea cu apă și a asigura securitatea alimentară a populației. În prezent, 3,2 miliarde de oameni - 40% din populația lumii - suferă de pe urma degradării ecosistemelor, de exemplu prin pierderea accesului la sol fertil sau la apă potabilă sigură.
Reimaginați. Recreați. Restabiliți. Acesta este momentul nostru. Nu putem întoarce timpul. Dar putem planta arbori, să înverzim orașele, să reconfigurăm grădinile, să ne schimbăm dieta și să curățăm râurile și plajele. Suntem generația care poate face pace cu natura. Să devenim activi, nu anxioși. Să fim îndrăzneți, nu timizi. Noi suntem generația care poate face pace cu natura.
#GenerațiaRegenerării - Reimaginaţi, Recreaţi, Restabiliţi - #ZiuaInternaţionalăaMediului
Mai multe informații puteți găsi pe următoarele link-uri:
https://www.unep.org/news-and-stories/press-release/pakistan-host-world-environment-day-2021
https://www.worldenvironmentday.global/
https://www.facebook.com/unep/
https://www.youtube.com/playlist?list=PLZ4sOGXTWw8GlVKPkoRk0mzqNUf5r3xdP.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
COMUNICAT DE PRESĂ
Eclipsa inelară de Soare
Prima eclipsă de Soare din anul 2021 - 10 iunie 2021
În Bacău, eclipsa va începe la ora 1343, va atinge maximul la ora 1406 iar sfârșitul eclipsei va fi la ora 1429.
Cu această ocazie, dacă cerul va fi senin, Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău, invită publicul la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” joi 10.06.2021, între orele 1330 – 1500 pentru a observa desfășurarea evenimentului.
Eclipsele de Soare se produc atunci când cele trei corpuri cerești, Pământul, Luna (aflată în faza de Lună nouă) și Soarele, sunt aliniate. În funcție de gradul de acoperire a discului Soarelui de către umbra Lunii, acestea pot fi totale, parțiale sau inelare.
Eclipsa de Soare din 10 iunie 2021 este una inelară, deoarece Luna fiind la o distanță mai mare de Pământ decât media, respectiv 404234 km, discul Lunii nu este îndeajuns de mare încât să acopere complet discul Soarelui. Faza maximă a eclipsei (când va fi văzută ca o eclipsă inelară), va fi vizibilă în nordul Canadei, Groenlanda și Rusia. Faza parțială a eclipsei va putea fi văzută în nordul Americii de Nord, Europei și Asiei.
Pe 10 iunie 2021, din jumătatea de nord a României se va putea vedea o eclipsă parțială de Soare, cu acoperire foarte mică a Soarelui de către Lună. Pe teritoriul României, eclipsa începe mai devreme în vestul și nord-vestul țării pentru că aceea este direcția din care vine umbra Lunii pe glob.
În Bacău, faza parțială a eclipsei va avea magnitudinea maximă de 0.04, Soarele fiind acoperit în proporție de 0,4%. Începutul eclipsei va avea loc la ora 1343, maximul la ora 1406 iar sfârșitul eclipsei la ora 1429.
Atenție!!! Nu încercați să vedeți eclipsa folosind metode improvizate, ci numai cu filtre solare speciale!
Important!!!!
Accesul vizitatorilor, pentru a participa la observații, se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezența virusului Sars Cov 02. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenței în clădirea Observatorului Astronomic și să atingă cât mai puține suprafețe.
Persoane de contact: Muzeografii Observatorului Astronomic.
Telefon: 0234/513724
Vă așteptăm cu drag!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
COMUNICAT DE PRESĂ
OBSERVATORUL ASTRONOMIC „Victor Anestin” BACĂU
- CINCI ANI DE LA RESTART –
95661 persoane din România şi din alte ţări, au beneficiat de serviciile culturale ale subunităţii Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău, în cei cinci ani ce au trecut de la redeschiderea acestuia pentru public (2016 – 2020).
Echipa de specialişti ai Observatorului a implementat 202 proiecte după cum urmează: 23 proiecte cultural expoziţionale (expoziţii temporare, itinerante sau îmbunătăţiri aduse expoziţiilor permanente); 32 proiecte ce vizează organizarea de manifestări complexe, 108 proiecte cultural educaţionale, 6 proiecte editoriale, 11 parteneriate în proiecte naţionale şi 22 parteneriate în proiecte internaţionale.
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău vă invită VINERI 04 iunie 2021 începând cu ora 1100 cu ocazia împlinirii a 5 ani de la redeschiderea pentru public a subunităţii Observatorul Astronomic „Victor Anestin” şi a împlinirii a 45 de ani de existenţă a acestui obiectiv cultural, să participaţi la activităţile organizate la sediul nostru, din str. Ion Ghelu Destelnica nr. 8 (fostă Trotuş).
Din program:
Special pentru publicul nostru, sunt deschise spre vizitare expoziţia permanentă „Universul – de la Pământ la Stele” şi expoziţia temporară „Astronomia în antichitate”. Participarea la spectacolele de planetariu se face doar cu programare telefonică la numărul: 0234/513724.
În perioada 2014-2016 Consiliul Judeţean Bacău a implementat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Contractul de finanţare nr. 4715 Proiectului „Restaurarea şi Valorificarea Durabilă a Patrimoniului Cultural - Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău – selectat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Prin acest proiect s-a reabilitat clădirea monument istoric. S-au deschis expoziţia permanentă „Universul - de la Pământ la stele”, s-a modernizat şi redeschis pentru public sala de planetariu (care începând cu 31 Mai 2016 poartă numele astronomului Matei Alexescu). Planetariul este dotat cu proiectoare digitale care oferă vizitatorilor show-uri fulldome cu imagine de mare claritate.
Prin intermediul tehnologiei digitale de proiecţie, vizitatorul poate călători în orice punct din Univers. S-au deschis cinci centre de informare, care completează expoziţia permanentă. De asemenea, s-a deschis pentru public un punct de observaţii astronomice, dotat cu telescop performant şi cupolă mobilă, iar terasa clădirii este dotată cu 2 binocluri care permit vizitatorilor să admire panorama oraşului şi să observe principalele obiective ale municipiului Bacău şi din împrejurimile acestuia.
Important!!!!
Accesul participanţilor se va face conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului Sars Cov 02.
Cu deosebită consideraţie,
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII IUNIE la Muzeul de Științele Naturii este:
FLUTURELE MORPHO ALBASTRU (MORPHO ADONIS )
Este o insectă neotropicală care face parte din familia Nymphalide. Trăieşte în regiunile tropicale din America de Sud. Habitatele preferate ale fluturelui se află în zonele împădurite, la altitudini cuprinse între nivelul mării şi 1400 m.
Nimfalidele se mai numesc fluturi cu patru picioare, deoarece au picioarele din prima pereche de dimensiuni reduse, îndoite, sprijinindu-se doar pe ultimile 2 perechi de picioare. În repaus își țin aripile lipite, expunând coloritul de avertizare de pe partea ventrală a aripilor. Frumuseţea deosebită a fluturelui Morpho este dată de culoarea albastră cu irizaţii. Aceasta este specifică masculilor şi este prezentă doar pe partea dorsală a aripilor. Pe partea ventrală aripile sunt brune, cu desene în formă de ochi. Femelele sunt de culoare brună.
Culoarea albastră este una structurală, fiind generată de prezenţa pe suprafaţa aripilor a unor solzi microscopici, distribuiţi în straturi. Forma acestora şi aşezarea specifică determină refracţia luminii şi ca efect, apariţia irizaţiei, un tip de iluzie optică.
Specia are activitate diurnă, iar indivizii sunt de obicei solitari, cu excepția perioadei de împerechere. Ciclul de viaţă durează 115 zile, parcurgând o metamorfoză completă care cuprinde 4 stadii: ou, larvă, pupă şi adult. Larvele se hrănesc cu frunzele speciilor de plante pe care au fost depuse ouăle, în timp ce adulţii consumă sucul din fructe, din animale aflate în descompunere şi din ciuperci.
Adulţii sunt consumaţi de puţine specii de prădători deoarece corpul lor conţine o mare cantitate de toxine pe care le acumulează din stadiul de larvă.
Datorită frumuseţii lor, aceşti fluturi sunt adesea capturaţi de băştinaşi sau de comercianţi pentru a fi valorificaţi în industria de artizanat. Aripile lor sunt incluse în forme din plastic transparent, care sunt apoi transformate în obiecte de decor sau bijuterii. Se comercializează şi insecte întregi, etalate, sub formă de tablouri. Pentru a obţine mai uşor exemplare vii, se obişnuieşte ca larvele să fie culese şi îngrijite până apar indivizii adulţi.
De asemenea, specia este adesea utilizată în expoziţii cu insecte vii.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII IUNIE la Vivariu este:
Piranha (Serrasalmus piraya)
Denumirea lor provine din Guarani, dialect local sud-american, care înseama pește cu dinți (pira = pește, ranha = dinte)
Aceşti peşti de apă dulce se întâlnesc în America de Sud, în regiunea bazinelor Parana -Paraguay şi al Amazonului, precum şi în râuri din nord-estul Braziliei şi Guiana.
Piranha sau piranas sunt pești recunoscuți pentru aspectul lor fioros și pentru voracitatea de care dau dovadă atunci când atacă. În Venezuela mai poartă și numele de caribes.
Piranha ating în general lungimi de până la 35 cm, dar unele exemplare au atins lungimea de 50 cm şi greutatea de aproape 4 kg.
Se hrănesc cu insecte, viermi, crustacee, peşti şi, în anumite circumstanţe, cu animale mari precum egrete sau capybara.
anunt
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău prin subunitatea Observatorul Astronomic „Victor Anestin” vă invită să participaţi la o
SESIUNE DE SPECTACOLE DE PLANETARIU
„alături” de cei mai cunoscuţi astronauţi
Sub sloganul „Deschiși permanent pentru cunoaștere!”, specialiştii Observatorului Astronomic „Victor Anestinˮ Bacău, vă invită în perioada 28.05.2021 – 15.06.2021, la o sesiune de spectacole de planetariu.
Acestea se vor desfășura în intervalul 28.05.2021 – 15.06.2021, de marţi până duminică, după un orar fix, pe bază de programare telefonică, după cum urmează:
Ora 9:00 - Spectacolul DOUĂ BUCĂŢELE DE STICLĂ – 23:00 minute;
Ora 11:00 – Spectacolul DE PE PĂMÂNT ÎN UNIVERS– 31:45 minute;
Ora 13:00 – Spectacolul CĂTRE ALTE LUMI – 28:41 minute;
Ora 15:00 – Spectacolul CĂLĂTORIE CĂTRE UN MILIARD DE SORI – 30:54 minute.
Accesul către sala de planetariu se va face în grupuri de maxim 5 persoane, pe trasee stabilite şi comunicate la intrare, pentru a se evita contactul cu vizitatorii din expoziţie.
În sala de planetariu, se va aloca câte un scaun liber între fiecare dintre spectatori.
Pentru a face mai plăcută experienţa, pe scaunele care trebuie păstrate libere, se află imagini ale celor mai cunoscuţi astronauţi.
Vizionarea spectacolului este permisă numai cu păstrarea locului individual în sală şi purtarea măştii de protecţie.
La cererea cadrelor didactice / însoţitorilor de grup se pot programa şi alte spectacole de planetariu cu subiectele din domeniul astronomiei enumerate mai jos.
CĂTRE ALTE LUMI – 28:41 minute
CĂLĂTORIE CĂTRE UN MILIARD DE SORI – 30:54 minute
ÎN ADÂNCUL CERULUI – 30:16 minute
DOUĂ BUCĂŢELE DE STICLĂ – 23:00 minute
DE PE PĂMÂNT ÎN UNIVERS – 31:45 minute
MISTERUL MATERIEI ÎNTUNECATE – 38: 30 minute;
UNIVERSUL – DESPRE TEMPERATURI ÎNALTE ŞI ENERGIE – 35:45 minute
ARHEOASTRONOMIE MAYAŞĂ – 28:40 minute
Atenţie!
Accesul vizitatorilor se va face fără a depăşi 50% din capacitatea sălii de spectacole de planetariu (25 persoane maxim!). Accesul în sala de spectacole de planetariu se va face cu respectarea reglementărilor în vigoare. Ne rezervăm dreptul de a modifica programul comunicat dacă situaţia epidemiologică o va impune.
Întrucât pentru fiecare spectacol numărul de persoane care pot participa este limitat, participarea se va face doar pe bază de programare telefonică anterioară!
Important!!!
Accesul vizitatorilor pentru a participa la spectacole, se va face restricționat, conform reglementarilor în vigoare, dat fiind contextul generat de prezența virusului Sars Cov 02. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,5 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenței în clădirea Observatorului Astronomic si să atingă cat mai puține suprafețe.
Pentru înscrieri vă așteptăm să ne contactați la:
Observatorul Astronomic: tel: 0234 513724,
Persoane de contact: Muzeografii Observatorului Astronomic.
Astfel vor avea acces în sala de spectacole de planetariu:
Tarif : - 5 lei / persoană / spectacol
Pentru vizitarea expoziţiei Tarifele sunt:
- 2 lei elevi, studenţi (grup şi individual);
- 3 lei grupuri organizate şi pensionari;
- 8 lei taxă individuală;
Vă aşteptăm să ne vizitaţi şi să vă relaxaţi activ!
Cu deosebită consideraţie,
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
24 MAI - ZIUA EUROPARCURILOR
Toate ţările din Europa sărbătoresc Ziua Parcurilor în data de 24 mai. Acest eveniment a fost iniţiat de către Federaţia Europeană EUROPARC, fondată în 1973, ce reunește 365 de organizații din 36 de țări europene. Ziua Europarcurilor a fost celebrată pentru prima dată în anul 1999, când s-au împlinit 90 de ani de la crearea primelor 9 parcuri naționale în Suedia (mai 1909).
România a devenit membră a EUROPARC prin Academia de Științe Agricole, iar ariile protejate care intrau sub incidența autorității EUROPARC erau Delta Dunării și Parcul Național Retezat. Parcul Retezat a fost primul parc naţional din România și a fost înfiinţat în anul 1935. Inițiatorul înființării sale a fost Alexandru Borza (1887-1971), care în 1933 spunea: “Retezatul este, din toate punctele de vedere, geologic și geografic, botanic și zoologic, precum și ca rezervație de vânătoare, un tărâm sfânt pentru știință, un monument sacru al naturii”. De-a lungul timpului, i s-au alăturat alte 12 parcuri naţionale, 18 parcuri naturale şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
La nivel european, această zi este marcată prin acțiuni de ecologizare și plantare de arbori, dar și prin evenimente mai ample de informare sau conferințe cu privire la situația parcurilor naționale europene.
În acest an, Federaţia Europeană EUROPARC, stabilește pentru acest eveniment sloganul Parks – The Next Generation (Parcurile - Generația Următoare), arătând lumii că parcurile, în anul 2021, evoluează continuu, se adaptează și merg înainte. Desigur, atunci când ne gândim la următoarea generație de parcuri, implicarea tinerilor este absolut esențială la toate nivelurile de gestionare a parcurilor. La urma urmei, sunt generația următoare de profesioniști în natură. Cu toate acestea, sloganul „Generația următoare” nu se limitează doar la tineri, ci poate face referire la noi modalități de lucru, schimbări în management sau adaptări din cauza situație pandemice actuale.
Pandemia de Covid-19 a accentuat nevoia populației Europei și nu numai, de spații verzi. Contactul cu natura este esențial pentru sănătatea oamenilor, iar într-o Europă din ce în ce mai urbanizată, trebuie create mai multe oportunități pentru cetățeni să se conecteze și să exploreze în aer liber. Planul european de redresare „UE de nouă generație” promite să construiască o Europă mai bună, mai ecologică și mai rezistentă. Federaţia Europeană EUROPARC este convinsă că parcurile și zonele protejate trebuie să fie implicate în dezbaterile cu privire la viitor și găsite soluții eficiente pentru a avea o Europă mai sigură și durabilă.
Îndemnul EUROPARC este: simțiți-vă liberi să fiți creativi!
Mai multe detalii puteți afla accesând https://www.europarc.org/.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Ziua Internațională a Biodiversității - “Suntem parte a soluției”
Începând cu anul 2000, în fiecare an, la data de 22 mai, se sărbătorește Ziua Internațională a Biodiversității, zi proclamată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin rezoluția 55/201, din 20 decembrie 2000.
Data de 22 mai, reprezintă de fapt adoptarea textului Convenției din anul 1992 în cadrul Conferinței diversității biologice din Nairobi. Printre principalele obiective pe care le urmărește Convenția se numără conservarea biodiversității și utilizarea corectă a resurselor.
România a semnat Convenția pe data de 5 iunie 1992. Proclamarea acestei zile la nivel internațional, are la baza un semnal de alarmă cu privire la problemele privind biodiversitatea, mai ales că, în prezent, o mulțime de specii, atât faună cât și floră, se află pe care le dispariție. Transformarea mediului înconjurător pentru a fi prielnic doar vieții omului crează un dezechilibru în natură, un dezechilibru care trebuie stopat sau măcar încetinit pentru o mai bună conservare.
De Ziua Internațională a Biodiversității au loc evenimente prin intermediul cărora se dorește informarea a cât mai multor persoane cu privire la ceea ce înseamnă biodiversitatea, responsabilizarea persoanelor prin implicarea lor activă în diferite acțiuni de susținere a biodiversității și a naturii în general. Protejarea mediului poate să înceapă de la fiecare persoană în parte, prin activități relativ simple, care să păstreze natura așa cum este și pentru generațiile viitoare.
Sloganul acestui an pentru celebrarea zilei internaționale a Biodiversității este “Suntem parte a soluției”. Sloganul a fost ales pentru a fi o continuare a momentului generat anul trecut de tema “Soluțiile problemelor noastre se găsesc în Natura”, care ne aducea aminte că biodiversitatea rămâne răspunsul la provocările dezvoltării durabile. De la soluții inspirate din natura pentru prevenirea și stoparea schimbărilor climatice, sănatate, siguranța hranei și a apei, a mijloacelor sustenabile de trai, biodiversitatea rămâne fundația pe care construim un viitor mai bun.
Ziua Internațională a Biodiversității 2021 pune accent pe noul Cadrul global pentru biodiversitate post-2020, care va fi adoptat la cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP15) din cadrul Convenției privind Diversitatea Biologică ca o piatră de temelie pentru atingerea obiectivelor viziunii asupra biodiversității pentru 2050 (numită și „Viziunea pentru 2050”), în care se prevede o lume a „Traiului în armonie cu Natura” unde „până în anul 2050, biodiversitatea este valorificată, conservată, refăcută și înțelept utilizată, menținând funcțiile ecosistemelor, susținând o planetă sănătoasă și aducând beneficii esențiale pentru toată omenirea”. Suntem o componentă a Naturii, ca atare trebuie să fim și parte a soluționării problemelor precum pierderea biodiversității și schimbările climatice.
Pandemia de COVID-19 ne-a arătat că omenirea trebuie să conlucreze pentru depășirea provocărilor comune. În acest fel, cu toții putem fi parte a soluției.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
VALOAREA CĂRȚII: ORNITOLOGIE
Păsările au stârnit interesul oamenilor încă din preistorie, ele fiind probabil o sursă importantă de hrană. Această ipoteză este susţinută de desene rupestre din Epoca pietrei. Un alt indiciu vechi este reprezentat de un desen cu gâşte pe un panou de perete de la mormântul prinţului egiptean Nefermaat, datând din 2575–2551 î. Hr.
Aristotel, în 350 î.Hr., în lucrarea Historia Animalium a consemnat migraţia păsărilor, năpârlirea, depunerea ouălor, durata de viaţă şi a prezentat o listă de 170 de specii de păsări.
Apariţia ornitologiei ca disciplină ştiinţifică a început în secolul al XVIII-lea, când Mark Catesby a publicat lucrarea Natural History of Carolina, Florida, and the Bahama Islands. În domeniul ornitologiei au fost publicate mii de lucrări dedicate diferitelor aspecte ale acestei ramuri: anatomia păsărilor, etologia, biologia diferitelor specii, răspândire, descriere, ameninţări, tipuri de ouă, genetica populaţiilor de păsări, etc.
Utilizarea binoclurilor şi a telescoapelor pentru observarea păsărilor a început în anii 1820 -1830. Interesul pentru urmărirea păsărilor a crescut permanent, astfel că în prezent există la nivel mondial organizaţii şi grupuri mari de pasionaţi de ornitologie care organizează tabere şi aplicaţii de teren în special pentru a urmări speciile migratoare.
Luna aceasta vom prezenta lucrări din sfera ornitologiei aflate în patrimoniul
instituției noastre:
„Un studiu analitic despre vocea păsărilor”, Stuttgard, 1920;
„Păsările Europei”, Roger Arnhem, Ed. Chantecler, 1977
„The EBCC Atlas of European breeding birds”, Londra, 1997;
„Dinamica şi migraţia păsărilor”, Victor Ciochia, Bucureşti, 1984;
„Păsările lumii”, Dimitrie Radu, Bucureşti, 1977;
„Mic atlas ornitologic”, Dimitrie Radu, Bucureşti , 1983;
„Folosul nu îl găseşti în cărţi multe, ci în cărţi bune” (Seneca).
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
„ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MUZEELOR”
la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău
18 mai 2021
În data de 18 mai 2021, la nivel mondial se serbează „Ziua Internațională a Muzeelor”. Tema pentru anul 2021 este The Future of Museums: Recover and Reimagine” (Viitorul muzeelor: redresare şi reinventare). Acest slogan invită muzeele, profesioniștii și comunitățile lor să creeze, să își imagineze și să împărtășească noi practici de comunicare, noi modele de afaceri pentru instituțiile culturale și soluții inovatoare pentru provocările sociale, economice și de mediu din prezent. În contextul actual, impus de pandemia prin care trecem, muzeele trebuie să se reinventeze. În timp ce acestea îşi îndeplinesc misiunea primară a lor – colectare, conservare, comunicare, cercetare şi realizarea de expoziţii – muzeele trebuie să identifice noi modalități de a-și pune în valoare colecțiile, istoriile și moștenirile lor. Acest eveniment este un prilej pentru a pleda pentru muzee ca factori cheie în redresare, pentru reinventarea viitorului muzeelor și a rolului lor în societățile noastre ca motor în recuperarea și inovația în era post-Covid.
Cu acest prilej, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” vă invită să vizitați expozițiile deschise către public la cele trei subunități ale sale.
La ”Muzeul de Științele Naturii” sunt deschise expozițiile permanente: ”Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei” și expozițiile temporare: „Mirodeniile – poveşti cu gust”, „O lume dispărută”, „Superorganismul – viaţa complexă a termitelor”, „Superorganismul – viaţa secretă a furnicilor”, „Personalităţi băcăuane – Prof. Univ. Dr. Gheorghe Hasan”, „Exponatul lunii - călugăriţa gigant de frunze moarte (Deroplatys desiccata)” şi „Valoarea cărții - Ornitologia”. De asemenea, o plimbare în sera muzeului şi în grădina senzorială amenajată recent în aer liber, va fi prilej de relaxare, o ocazie de a vedea specii de plante interesante și de a afla detalii privind biologia lor.
O vizită la Vivariu vă oferă posibilitatea să observați animale vii. Astfel, puteți accesa informații științifice și puteți afla lucruri interesante despre specii exotice și autohtone de pești, amfibieni, reptile și păsări. Puteţi afla informaţii legate de valorificarea cânepei de-a lungul timpului, vizitând expoziţia „Cânepa – trecut, prezent şi viitor”. Exponatul lunii mai este o specie de amfibieni - broasca râioasă verde (Bufo viridis).
Oferta culturală a subunităţii Observatorul Astronomic „Victor Anestin” cuprinde expoziţia permanentă „Universul de la Pământ la stele”, cu următoarele teme: „Sistemul solar”, „Astronautica”, „Grupuri stelare”, „Evoluţie stelară”, „Forma şi evoluţia Universului” şi expoziţia temporară: „Astronomia în Antichitate”.
Accesul vizitatorilor se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 grade şi să poarte mască pe toată perioada prezenţei în incinta spaţiilor expoziţionale.
Programul de vizitare este:
Ne puteţi contacta la:
Puteţi accesa paginile noastre de Facebook:
Vă aşteptăm!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
14 MAI 2021
ZIUA COMPLEXULUI MUZEAL
DE ŞTIINŢELE NATURII „ION BORCEA” BACĂU
Sărbătorim în data de 14 mai 2021 Ziua Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău. Se împlinesc 28 de ani de când instituţia poartă pe frontispiciu numele marelui biolog ION BORCEA şi 63 de ani de la apariţia primelor preocupări de ştiinţele naturii pe meleaguri băcăuane (în anul 1958 a fost angajat primul specialist biolog în cadrul Muzeului Regional Bacău).
Începând de vineri 14 mai 2021, „Grădina Senzorială” din curtea Muzeului de Ştiinţele Naturii Bacău, va fi deschisă pentru publicul interesat, ca parte a turului complet de vizitare. Este un proiect implementat în anii 2020-2021 şi finanţat de Consiliul Judeţean Bacău.
Important!!!!
Accesul vizitatorilor se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului Sars Cov 02. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenţei la Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău.
Grădina Senzorială oferă vizitatorilor ocazia de a admira o colecţie de plante ornamentale care cuprinde cca. 150 de taxoni, care îmbogăţesc colecţiile de plante vii ale Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău. Grădina reprezintă un loc destinat învăţării dar şi relaxării deopotrivă prin diversitatea şi modul de expunere a unor specii de plante cu valoare ornamentală. Aşadar, rolul grădinii senzoriale este de a te relaxa și încânta, iar acest lucru se poate întâmpla doar prin stimularea simțurilor.
Curtea muzeului s-a transformat într-o Grădină senzorială, care oferă vizitatorilor ocazia de a admira specii care să le încânte simţurile. Cei ce ne vor păşi pragul, vor avea ocazia să-şi testeze simţul mirosului în preajma rondului cu plante aromatice. Simţul auzului, simţul tactil dar şi simţul văzului vor fi încântate de prezenţa mai multor module interactive dar şi de prezenţa rondurilor cu plante vii dedicate fiecăruia dintre simţurile vizate. De asemenea a fost amenajată o alee senzorială, spaţiu unde vizitatorii pot să testeze anumite materiale provenite din natură, dar şi din mediul antropic. Proiectul a vizat şi construirea unui gard care să creeze un context prietenos pentru vizitatorii noştri.
Grădina muzeului dispune acum de spaţii dedicate expoziţiilor în aer liber, acestea fiind necesare mai ales în contextul existent, când activităţile în spaţii închise au fost restricţionate.
Circuitul grădinii include un rond conceput pentru simţul vizual, unde vizitatorii pot remarca frumusețea si delicateţea florilor. Speciile de plante sunt grupate astfel încât acestea să asigure un decor eşalonat din primăvară până în toamnă. Începând din primăvară, pot fi admirate diferite soiuri de lalele (Tulipa sp.), zambile (Hyacinthus sp.), narcise (Narcissus sp.), brânduşe (Crocus sp.) şi ghiocei (Galanthus sp.), care cuceresc prin simplitatea, forma lor grațioasă și culorile puternice.
În rondul vizual sunt prezentaţi şi diferiți arbuşti şi arbori decorativi prin habitus şi frunziş: arţar roşu japonez (Acer palmatum 'Skeeter's Broom'), tuia aurie (Thuja orientntalis 'Aurea Nana'), tuia globulară (Thuja occidentalis 'Tiny Timm', Thuja occidentalis var. danica) şi tuia Smaragd (Thuja occidentalis 'Smaragd').
În sezonul estival, vizitatorii sunt invitaţi să admire diferite aranjamente florale multicolore, formate din trandafiri copăcel (Rosa sp.), trandafiri pitici (Rosa sp.), crini (Lilium sp.), potentile (Dasiphora sp.), anemone (Anemone) şi plante anuale.
Toamna, vizitatorii se pot bucura de florile spectaculoase ce înfloresc în acest sezon, diferite soiuri de crizanteme/tufănele (Chrysanthemum sp.), dalii (Dahlia sp.) şi steluţe de toamnă (Aster sp.), care surprind prin diversitatea cromatică şi prin frumuseţea lor deosebită.
Apa poate fi un instrument minunat în accentuarea anumitor zone și în creionarea unei atmosfere memorabile. Astfel, o putem auzi atunci când e prezentă sub forma unei cascade, poate fi simțită dacă stropește sau dacă se află într-o fântâniță sau bazin în care o poți atinge, poate fi văzută în oricare din formele în care este proiectată și poate stimula chiar și simțul olfactiv dacă este folosită în combinație cu diverse plante sau materiale. Plantele de la nivelul stâncăriei din spatele cascadei, cât și cele din interiorul rondului destinat pipăitului, ne oferă posibilitatea de a testa de la o senzație fină de catifea pe care o simțim la atingerea unor frunze, la senzația răcoroasă a ierbii grase sau a mușchilor printre degete, până la frunzele aspre și înțepătoare cum sunt cele ale coniferelor.
În cadrul rondului olfactiv al grădinii senzoriale, plantele prezente în spațiul expozițional se remarcă prin multiplele lor însușiri, precum mireasma, culoarea și polenul, atrăgând astfel diverse insecte, printre care se numără fluturii și albinele polenizatoare, constituindu-se astfel un microhabitat propice pentru observație și relaxare. Alături de frunzele decorative sau culorile atractive ale petalelor, plante din acest rond, ca lavanda (Lavandula angustifolia, Lavandula angustifolia 'Rosea'), menta (Mentha sp.), menta pisicii (Nepeta sp.), capătă o semnificație specială prin potențialul lor de a degaja uleiuri volatile care se lasă descoperite treptat, ca într-o simfonie a cunoașterii la nivel senzorial.
Parcurgând acest rond, indiferent dacă este primăvară, vară sau toamnă, oaspeții Muzeului se pot delecta cu această sinestezie (îmbinare de senzații diferite) și își pot găsi starea de bine în prezența plantelor cu flori delicate aflate atât spre exteriorul rondului, cât și în ghivece decorative cu formă de cupă. Pot fi enumerate specii de plante ornamentale precum: zambile Hyacinthus 'Blue jaquet' (Zambilă indigo), Hyacinthus 'Gipsy Queen' (Zambilă oranj), Hyacinthus 'Jan Bos' (Zambilă roșie), Hyacinthus 'Pink Surprise' (Zambilă roz), Hyacinthus 'Red Blended' (Zambilă roșie), Hyacinthus 'Woodstok' (Zambilă purpurie), narcise (Narcissus 'Cherfulness', Narcissus 'Petit four', Narcissus 'Tahiti', Narcissus 'Tricolett' ), petunii (Petunia sp.), crăițe (Tagetes patula), dar și plante aromatice Artemisia schmidtiana 'Nana Atraction', Lavandula angustifolia 'Rosea' (Lavandă), Mentha sp. (Mentă), Nepeta sp. (Menta pisicii). În mijlocul rondului tronează un exemplar de molid canadian (Picea glauca) cu acele sale scurte și dense, aflat în compania altor plante, precum ceapa decorativă (Allium 'Gladiator', Allium 'Globemaster').
Cunoscute mai mult pentru utilizările lor medicinale, menta, lavanda sau roinița vor capta, cu siguranță, atenția publicului prin parfumul emanat de frunze și flori, oferind o stare specială de liniște și de întoarcere spre sine, care va îndemna la noi vizite în acest spațiu privilegiat.
Rondul destinat auzului începe să prindă și el contur. Desigur, suntem la început, plantele trebuie să mai crească puțin pentru a putea auzi acel foșnet care vine în completare cu zumzetul insectelor și clopoțeii din copacul de lângă rond. În grădina senzorială totul este studiat cu înțelepciune și meticulozitate. Nu numai plante și flori, ci și umbră și lumină, mirosuri și culori, gusturi și sunete.
Grădina senzorială este benefică pentru toată lumea, deoarece ne poate stimula simțurile și relaxa mintea cu beneficii semnificative pentru corp. Obținerea unui spațiu de relaxare înconjurat de flori, plante, mirosuri plăcute și sunete nu poate reprezenta decât un pas înainte spre dorința de a restabili contactul cu natura. Și acest lucru este întotdeauna bun.
De asemenea, laturile perimetrului grădinii senzoriale sunt decorate cu specii de plante ornamentale urcătoare, precum Clematis 'Hagley Hibrid', Clematis montana 'Tetrarose', Wisteria sinensis 'Prolific', Wisteria floribunda 'Rosea', Lonicera japonica 'Halliana', Campsis radicans 'Flamenco' (Trompeta cățărătoare roșie) care întregesc spațiul expozițional, conferindu-i impresia de tot unitar.
Vă aşteptăm să ne vizitaţi şi să vă relaxaţi!
Cu deosebită consideraţie,
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
PROIECT CULTURAL-EDUCAȚIONAL „ZIUA PĂSĂRILOR ȘI ARBORILOR”,
În baza protocolului de colaborare dintre Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” și Școala Gimnazială „Mihai Drăgan” Bacău, în data de 11 mai 2021, s-a implementat proiectul cultural-educațional „Ziua Păsărilor și Arborilor”, la care au participat cadre didactice și elevi ai clasei a V-a D. Muzeografii coordonatori au adus în atenția elevilor diferite materiale informativ-educative și exponate sugestive, în vederea conștientizării legăturilor strânse între păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor acestora. Participanții la proiect au prezentat, sub îndrumarea doamnelor profesoare Chiriac Claudia și Vrîncenu Irina, eseuri, poezii, postere, desene cu aspecte din lumea păsărilor și arborilor.
Activitățile s-au desfășurat în aer liber, în grădina instituției de învățământ parteneră și au fost coordonate de muzeografii: dr. Dalia Paraschiv și dr. Irina-Mădălina Ardei.
.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Ziua Astronomiei - 15 Mai 2021
Ziua Astronomiei a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1973, în California, atunci când astronomul amator Doug Berger, președintele de atunci al Asociației Astronomice din California de Nord, a decis ca, în loc să invite oamenii la observații într-o locație cât mai îndepărtată de luminile orașului, să aducă comunitatea astronomilor, cu tot cu aparatură, în mijlocul orașului, astfel încât mii de oameni ce nu mai priviseră niciodată printr-un instrument astronomic, să poată admira minunile bolții cerești. Pentru că această idee a fost atât de apreciată de-a lungul timpului, începând cu anul 2007 Ziua Astronomiei se sărbătorește de două ori pe an.
Cu această ocazie, invităm publicul la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” din Bacău, sâmbătă 15 mai 2021, între orele 08:00 - 16:00 pentru a vizita expoziția permanentă „Universul – De la Pământ la Stele” și expoziția temporară „Astronomia în antichitate”, iar în condițiile în care cerul va fi senin, între orele 10:00 – 12:00 se vor organiza observații solare.
Important!!!!
Accesul vizitatorilor, pentru a participa la observaţii, se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului Sars Cov 02. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenţei în clădirea Observatorului Astronomic și să atingă cât mai puţine suprafeţe. Persoane de contact: Muzeografii Observatorului Astronomic.
Telefon: 0234/513724
Tarife:
Vă așteptăm cu drag!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Proiect cultural-educațional „Aniversarea păsărilor și arborilor”
Astăzi, 10 mai 2021, s-a sărbătorit Ziua Păsărilor și Arborilor prin diverse activități la care au participat elevi și cadre didactice de la Școala Gimnazială Cleja, jud. Bacău. Muzeografii coordonatori au subliniat semnificația acestui eveniment din Calendarului Ecologic și au transmis elevilor informații captivante privind biologia unor specii de păsări de la noi din țară. De asemenea, au avut loc dezbateri privind importanța păsărilor și arborilor în viața noastră precum și rolul acestora în menținerea echilibrului ecologic. Prin marcarea acestui eveniment am atras atenția asupra faptului că multe specii de păsări și habitatele lor sunt în pericol, iar dacă noi nu ne implicăm în protejarea lor, riscăm să le pierdem definitiv.
Elevii participanți la proiect, sub îndrumarea doamnelor profesoare Doboș Monica și Reti Irina, au susținut diverse lucrări care ilustrează lumea păsărilor și arborilor, aceștia fiind premiați.
Activitățile s-au desfășurat în mediul online și au fost coordonate de muzeografii: dr. Dalia Paraschiv și dr. Irina-Mădălina Ardei.
.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII MAI la Vivariu este:
BROASCA RÂIOASĂ VERDE ( Bufo viridis)
Bufo viridis este o broască fără coadă din familia Bufonidae, răspândită în Europa Centrală şi de Sud, Asia de Vest şi Centrală până în Kazahstan.
Este cea mai răspândită specie de amfibieni din localităţile rurale şi urbane, întâlnindu-se mai ales pe terenurile agricole, unde îşi găseşte hrana (în special insecte). Suportă bine seceta şi chiar (lucru excepţional pentru amfibii) apa salmastră.
Broasca râioasă verde este o specie crepuscular-nocturnă fiind activă noaptea şi în amurg. Ziua stă ascunsă în galerii, ori în crăpăturile zidurilor, ieşind după apusul soarelui pentru a se hrăni. Indivizii tineri pot fi întâlniţi şi ziua. În perioada rece a anului hibernează pe uscat, în galerii pe care le sapă în pământ. În martie-aprilie iese din vizuinile subterane unde a iernat şi se îndreaptă spre bazinele acvatice din apropiere pentru reproducere.
.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII MAI la Muzeul de Științele Naturii este:
CĂLUGĂRIŢA GIGANT DE FRUNZE MOARTE (Deroplatys desiccata)
Specia Deroplatys desiccata este o insectă din ordinul Mantodea, familia Deroplatyidae. Ordinul Mantodea cuprinde peste 2.400 de specii ce aparţin la aproximativ 430 de genuri şi 30 de familii. Mantodeele sau călugăriţele sunt distribuite la nivel mondial în habitate temperate și tropicale. Toate speciile au picioarele anterioare foarte lungi și adaptate pentru prinderea prăzii. Postura lor verticală, staționară cu „antebrațele” îndoite, a dus la denumirea comună de „călugăriţă”.
Denumirea comună a speciei Deroplatys desiccata (călugăriţa gigant de frunze moarte – rom., giant dead leaf mantis, Malaysian giant dead leaf mantis - engl., mante religieuse - fr., mantis gigante de hoja morte - sp. etc.) face referire la poziţia în repaus a picioarelor anterioare ale insectei, sugerând imaginea unei persoane care se roagă, la asemănarea ei cu frunzele moarte şi dimensiunile mari comparativ cu alte călugăriţe de frunze moarte.
Deroplatys desiccata, este o specie din Asia de Sud-Est, care trăieşte în păduri tropicale şi de tufişuri din Borneo, Indonezia, Malaezia, Sumatra și Filipine. Genul Deroplatys include mai multe specii, toate imitând frunze uscate. Diferitele tipuri pot fi distinse prin pronotum (scutul din spate). În prezent există 4 specii diferite în reproducere: D. desiccata, D. lobata, D. trigonodera și D. truncata. Toți reprezentanții acestui gen sunt răspâdiţi exclusiv în sud-estul Asiei.
Călugăriţa gigant de frunze moarte prezintă dimorfism sexual, femelele cresc până la 75-80 mm lungime, iar masculii au doar 65-70 mm lungime și sunt mult mai mici și mai ușori decât femelele. Scuturile protoraxului femelelor se termină într-o curbă ascuțită de fiecare parte, în timp ce masculii au o formă mai rotundă. Insectele au toracele turtit, foarte extins și „modele complexe de frunze” pe aripi. Culoarea călugăriţei variază de la maro pătat, maro portocaliu pal, până la un maro foarte închis.
Camuflajul acestei insecte este facilitat atât de comportament, precum și de aspectul său. Când este deranjată, se balansează ușor, asemenea unei frunze suflată de vânt. Când este amenințată, călugăriţa cade pe pământ și rămâne nemișcată. De asemenea, călugăriţa îşi poate afişa aripile sale anterioare care au câte o pată mare și neagră pe ele și aripile posterioare care au dungi negre și albe. Când aripile sunt ridicate brusc, aceste culori devin vizibile și pot speria prădătorii, cum ar fi păsările. În acelaşi timp, călugăriţa își ridică și picioarele anterioare pentru a arăta o zonă roșie cu dungi strălucitoare alb-negru (model zebră).
D. desiccata este una dintre numeroasele călugăriţe care pot fi crescute ca animale de companie. Adulții pot fi hrăniți cu greieri, molii, muște, viermi de făină sau alte insecte mari.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
PROIECTUL ALBINA ȘI APICULTURA
Joi, 22 aprilie 2021, la subunitatea Vivariu a Complexului Muzeal „Ion Borcea” Bacău s-a desfășurat online proiectul ALBINA ȘI APICULTURA, în parteneriat cu Facultatea de Științe din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, Departamentul de Biologie, Ecologie și Protecția Mediului. Proiectul a fost coordonat de Lect. univ. dr. Stoica Ionuț și muzeograf dr. Burghelea Costel.
Prin activitățile realizate, studenții anului III, au dobândit noțiuni privind etologia albinei domestice Apis mellifica, biologia și tehnologiile de creștere și exploatare a albinelor precum și evaluarea rolului benefic al acesteia asupra mediului înconjurător și al societății umane.
Schimbările climatice și alte degradări ale mediului au afectat negativ ecosistemele, determinând o frecvență crescută a dezastrelor, a bolilor noi și fatale, precum și la un declin al economiei globale. Dar, la fel cum schimbările climatice și virusul SARS-CoV-2 ne amintesc dureros de răul pe care l-am provocat, „Restore Our Earth” ne amintește de oportunitățile care ne stau în față. Trebuie să ne restaurăm Pământul, nu doar pentru că ne pasă de mediul natural, ci pentru că depindem de acesta. Avem nevoie ca planeta să fie bine pentru a ne asigura locurile de muncă, mijloacele de trai, sănătatea, supraviețuirea și fericirea.
O planetă sănătoasă nu este o opțiune - este o necesitate.
Aveți posibilitatea să vizionați live evenimentul joi, 22 aprilie, accesând adresa: https://www.earthday.org/earth-day-2021.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
22 aprilie - ZIUA PĂMÂNTULUI
Această dată este una foarte importantă, marcând debutul demersurilor pentru protecţia mediului. A fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1970 la inițiativa studentului american Denis Hayes. În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ, simbol al dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai prietenos cu natura. Astăzi a devenit cel mai mare eveniment civic al planetei, implicând aproape 1 milliard de oameni în manifestări dedicate mediului înconjurător.
Tema evenimentelor pentru acest an este „Restore Our Earth” („Să restaurăm Pământul”). Cu această ocazie se vor organiza la nivel mondial ateliere, discuții în grup și spectacole, în care vor fi implicați lideri mondiali din domeniul climei, activiști de bază, organizații nonprofit, lideri de gândire, lideri din industrie, artiști, muzicieni, formatori de opinie. Subiectele vor include tematici despre climă și mediu, tehnologii de restaurare a climei, eforturi de reîmpădurire, agricultură regenerativă, echitatea și justiția de mediu, conștientizarea cetățenilor, ecologizare, etc.
Schimbările climatice și alte degradări ale mediului au afectat negativ ecosistemele, determinând o frecvență crescută a dezastrelor, a bolilor noi și fatale, precum și la un declin al economiei globale. Dar, la fel cum schimbările climatice și virusul SARS-CoV-2 ne amintesc dureros de răul pe care l-am provocat, „Restore Our Earth” ne amintește de oportunitățile care ne stau în față. Trebuie să ne restaurăm Pământul, nu doar pentru că ne pasă de mediul natural, ci pentru că depindem de acesta. Avem nevoie ca planeta să fie bine pentru a ne asigura locurile de muncă, mijloacele de trai, sănătatea, supraviețuirea și fericirea.
O planetă sănătoasă nu este o opțiune - este o necesitate.
Aveți posibilitatea să vizionați live evenimentul joi, 22 aprilie, accesând adresa: https://www.earthday.org/earth-day-2021.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Proiectul cultural - expozițional VALOAREA CĂRȚII
ENTOMOLOGIE - INSECTE SOCIALE
„Fără cărţi, viaţa ar fi o eroare” (Friedrich Nietzsche)
În nici una dintre lucrările sale, Natura nu şi-a arătat originalitatea mai mult decât în cazul insectelor.
Studiul insectelor este prezent în aproape toate culturile lumii din timpuri străvechi. Astfel, Plinius cel Bătrân, (23 - 79 d.Hr.) a scris o carte despre insecte, iar omul de ştiinţă din Kufa, Ibn al-A‘rābī (760-845 d.Hr.) a scris o carte despre muşte.
Studiul ştiinţific al insectelor în sens modern a început relativ recent, în secolul al XVI-lea. William Kirby, considerat „părintele entomologiei”, a publicat prima sa lucrare importantă, Monographia Apum Angliae (Monografia albinelor Angliei), în 1802. Insectele sociale, prin traiul în „familii” cu reguli complexe au fost subiectul a mii de lucrări după cea publicată de Kirby.
Cercetătorii au urmărit ordinea exemplară care domneşte în statul insectelor sociale şi au constatat câtă asemănare se poate găsi între viaţa lor socială şi a noastră. Entomologii au descris în cărţile de specialitate despre cum sunt organizate societăţile de insecte sociale şi cum a apărut acel instinct superior, care face din aceste colonii o unitate aşa de bine definită, încât se poate numi societatea lor un organism, organismul social.
Se poate spune că insectele sociale influențează ecosistemele în care trăiesc. Adevăratele insecte sociale - toate furnicile și termitele, precum și unele albine și viespi - reprezintă 75% din biomasa lumii insectelor, potrivit lui Edward O. Wilson. O colonie de albine sociale poate număra zeci de mii de indivizi și sute de milioane de furnici pot trăi împreună într-o supercolonie de cuiburi interconectate.
Luna aceasta prezentăm lucrări din sfera entomologiei aflate în patrimoniul instituţiei noastre, dedicate insectelor sociale.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII APRILIE la Vivariu este:
AGAPORNISUL (Agapornis roseicollis)
VĂ INVITĂM SĂ VIZITAȚI EXPOZIȚIILE NOASTRE!
Agapornisul (Agapornis roseicollis) sunt păsări exotice de decor care provin din sud-estul Africii. Primul papagal Agapornis a fost descris la începutul anilor 1600. Au fost introduși în Europa în anul 1860, iar în 1869 au fost scoși primii pui.
Aparține grupului de papagali cu ciocul ca de ceară, numiți astfel din cauza strălucirii acestuia.
Sunt păsări de talie mică – de unde și o altă denumire a lor: papagali pitici – cu coada scurtă și lată.
Inseparabilii se caracterizează prin faptul că își căptușesc cuibul cu coajă de pomi de esență moale (la noi răchită, salcie), pe care o transportă în cuib purtând-o în cioc sau ținând-o între penele crupionului.
Englezii îi numesc LOVE BIRD (păsările dragostei sau inseparabilii) deoarece în secolul trecut s-a importat prima pereche în Anglia, după o perioadă de timp a murit una dintre păsări și la câteva zile a murit și a doua.
Au obiceiul să muște degetele și picioarele altor păsări cu care conviețuiesc, provocându-le răni grave.
Agapornișii sunt păsări preferate de crescători deoarece se îmblânzesc și se acomodează în captivitate foarte ușor. Se reproduc în lunile ianuarie-martie, ocupând cuiburile altor păsări, sau în scorburi de copac.
Există nouă subspecii de papagal Agapornis. În general, are corpul de culoare galbenă, verde sau albastră, culoarea capului diferind la fiecare subspecie.
Hrana este constituită din semințe de floarea soarelui (în cantitate foarte mare, deoarece agapornișii nu se îngrașă ca alți papagali sau peruși), mei, porumb, ovăz, dughie, cânepă, verdeață și morcov.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII APRILIE la Muzeul de Științele Naturii este:
CIUBOȚICA - CUCULUI (Primula veris)
Ciuboțica –cucului numită popular și floarea-cheii sau cinci clopoței este o plantă perenă, din familia Primulaceae, ce poate atinge 10-30 de cm înălţime.
Primula veris crește spontan în locuri însorite, în pajiști, tufărișuri, margini și rariști de pădure, din regiunea colinară până în cea montană la limita superioară a molidului. Este originară din centrul Europei și vestul Asiei. La noi în ţară este întâlnită în Subcarpați și Carpați, rareori în câmpie.
Prezintă un rizom (tulpină subterană) viguros ce are numeroase rădăcini adventive. Frunzele alcătuiesc o rozetă la baza tulpinii, limbul acestora este alungit și se îngustează brusc prezentând câte un pețiol scurt și aripat. Florile sunt grupate în formă de umbrelă în vârful tulpinii. Caliciul este scurt, alcătuit din sepale verzi unite, de formă cilindrică. Umbela (inflorescența) are în componență 5-10 flori. Corola tubuloasă este alcătuită din petale galben-aurii care după uscare capătă o culoare verzuie. Fructele sunt capsule cu o formă alungită care conțin semințe mici de culoare brună. Înflorește în perioada martie-aprilie.
Ciuboțica cucului este o plantă medicinală, ale cărei flori, frunze, rizomi și rădăcini se folosesc în scop terapeutic datorită conținutului în saponine, flavonoide și vitamina C. Principiile active extrase din această plantă au multiple utilizări în fitoterapie mai ales în tratarea afecțiunilor respiratorii, tulburărilor gastro-intestinale sau a celor nervoase. Preparatele obținute se utilizează cu precauție, deoarece consumate în doze mari produc toxicitate organismului.
În trecut, preparatul obținut din rizomi și rădăcini se utiliza pentru scoaterea petelor de pe îmbrăcăminte sau în combinație cu alte produse de curățat, datorită conținutului în saponine.
De asemenea, alături de infuzia obținută din flori, pentru tratarea diverselor afecțiuni, din frunzele tinere se poate prepara salată sau supă, datorită conținutului mare de vitamina C.
Primula veris este apreciată ca plantă ornamentală, fiind cultivată sub diferite forme hibride. Înmulțirea se face prin semințe.
În legătură cu aspectul grupat al florilor pe tulpina plantei de ciuboțica-cucului, a luat naștere o legendă conform căreia, odinioară, niște oameni au încercat să intre în Rai prin ușa din spate. Sfântul Petru, păzitorul ușii din față a Raiului, a prins de veste și speriat de acei oameni răi, și-a scăpat pe pământ mănunchiul de chei. Ajunse pe pământ, aceste chei s-au risipit și au stat la originea actualelor plante de ciuboțica-cucului, uimind prin frumusețea și delicatețea lor.
Vă invităm să ne urmăriți și pe canalul de youtube al instituției noastre!
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
1 APRILIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂSĂRILOR
Această zi este marcată anual în cadrul programului UNESCO “Omul şi biosfera”.
La 19 martie 1902, la Paris, reprezentanții a 13 țări europene au semnat o Convenție Internațională pentru protecția păsărilor utile pentru agricultură – primul act prin care se protejau păsările. Convenția a fost ratificată la 6 decembrie 1905 și a intrat în vigoare la 1 aprilie 1906. La 18 octombrie 1950, tot la Paris, a fost semnată o altă Convenție internațională privind protecția păsărilor, care a înlocuit documentul precedent.
Ziua Păsărilor nu semnifică doar celebrarea semnării Convenţiei, ci şi perioada de migrare a păsărilor din iarnă spre primăvară. Primul eveniment ecologic al lunii aprilie, cu o istorie centenară, are, invariabil, ca scop să educe noua generaţie spre a iubi şi a avea grijă de păsările sălbatice.
În România, această sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, fiind sărbătorită mai ales în şcoli. Elevii instalau în acea zi sau în duminica apropiată cuiburi artificiale pe care le construiseră pentru păsari în timpul iernii. Această tradiţie a fost reînviată în 1993 de Societatea Ornitologică Română. Din luna martie a anului 1994, Ziua Păsărilor este sărbătorită în fiecare an în România.
Din cele aproximativ 10.000 de specii de păsări din lume, avifauna din România include un total de 436 specii, dintre care o specie a fost introdusă în ţara noastră. Alte 10 specii se găsesc accidental în România și nu sunt incluse în numărul total al speciilor. La ora actuală, 12 specii sunt ameninţate la nivel global.
Ariile de Importanță Avifaunistică au ca obiective menținerea populațiilor de păsări sălbatice și concentrarea activităților de conservare pentru protecția acestor suprafețe. În România au fost identificate 132 Arii de Importanță Avifaunistică (AIA), însă prin hotărâre de guvern au fost desemnate 148 de Arii de Protecție Specială Avifaunistică.
Printre speciile de păsări protejate prin lege din România se numără: pelicanul comun și creț, egreta mare, egreta mică, călifarul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, codalbul, nagâțul de stepă, culicul mic, gâsca cu gât roșu, șoimul dunărean, acvila țipătoare mică, dropia, vânturelul mic, gârlița mică, acvila de câmp, lopătarul etc.
În termenii actuali ai protecției naturii, a ocroti păsările înseamnă a păstra nealterate caracteristicile mediului natural cu tot ceea ce implică această definiție: reducerea și eliminarea poluării apei, solului și aerului, diminuarea cantității de pesticide utilizate în agricultură și silvicultură, refacerea unor habitate (păduri, mlaștini, pajiști) într-o formă cât mai apropiată de cea naturală, diminuarea sau eliminarea acțiunilor umane exercitate direct asupra păsărilor (capturare cu capcane, vânătoarea, distrugerea cuiburilor).
Se cunoaște faptul că unele specii de păsări care în trecut erau dependente de un anumit tip de habitat au dispărut, iar altele au încercat să se adapteze la medii noi de viață profund modificate sau la unele nou create de om. Pe de altă parte, oamenii au posibilitatea de a ajuta păsările asigurându-le condiții de cuibărit și de hrănire, iar acest lucru se poate face oriunde, atât în rezervații naturale, cât și în grădini sau în parcuri.
Brâncuși spunea: «„Spre imensitatea văzduhului” – aceasta este „Pasărea” mea. Copil fiind, am visat totdeauna că aș fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani, port nostalgia visului acestuia și continuu să creez „Păsări măiestre”. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însușirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul…»
Pentru mai multe informații legate de Ziua Internațională a Păsărilor puteți accesa următoarele link-uri: https://www.sor.ro/ziua-pasarilor-2021-pastrati-distantarea-sociala-dar-apropiati-va-de-natura/;
https://www.facebook.com/SOR.BirdLifeRomania.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
COMUNICAT DE PRESĂ
Parteneriat Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea”
- Institutul Național al Patrimoniului
Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Complexul Muzeal de Știintele Naturii “Ion Borcea” au început digitalizarea și catalogarea analitică a publicațiilor elaborate sub egida muzeului, pentru expunerea acestora online cu scopul promovării activităților și proiectelor desfășurate de specialiștii muzeului de-a lungul timpului. Printre aceste publicații se numără revista științifică Studii și Comunicări (1968 - prezent), dar și ghiduri, cataloage de colecție, etc.
Revista științifică Studii și Comunicări poate fi accesată în prezent pe site-ul dedicat: http://www.studiisicomunicaribacau.ro/, conceput și administrat de Complexul Muzeal de Știintele Naturii “Ion Borcea” din anul 2018.
Colaborarea între cele două instituții are loc sub egida Recomandării Comisiei Europene din 27 octombrie 2011 privind privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală.
Publicațiile digitalizate urmează a fi expuse online în site-ul web ProEuropeana-Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale (www.biblioteca-digitala.ro) administrate de Secția Biblioteci digitale din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, Ministerul Culturii (au apărut deja o parte din publicațiile noastre pe Biblioteca Digitală Naţională: https://biblioteca-digitala.ro/?publicatade=1327-complexul-muzeal-de-stiintele-naturii-ion-borcea-bacau).
Aplicația ProEuropeana- Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale a fost creată din dorința de a contribui la accesarea rezultatelor cercetărilor istorice, arheologice, antropologice, de științele naturii, geografie și etnografie desfășurate de către cercetătorii români cu precădere din domeniile științelor umaniste.
De asemenea volumele digitizate vor putea fi accesate ulterior și în Europeana, biblioteca digitală europeană, la adresa www.europeana.eu.
Cu deosebită consideraţie,
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EARTH HOUR - ORA PĂMÂNTULUI
27 martie 2021, 20:30 – 21:30
Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău susține „Ora Pământului”! Renunță și tu la consumul de curent electric pentru o oră, sâmbătă intervalul 20:30 – 21:30!
EARTH HOUR este o mișcare globală ce implică anual sute de milioane de oameni și organizații din întreaga lume. În fiecare an, în ultima zi de sâmbătă din martie, în localități din peste 180 de țări, oamenii sting lumina pentru a trimite liderilor lumii un mesaj puternic despre nevoia de acțiune pentru rezolvarea problemelor de mediu, cum ar fi schimbările climatice. Campania Earth Hour a devenit, din 2007 și până în prezent, cea mai mare acțiune voluntară de mediu din toate timpurile.
EARTH HOUR brand înregistrat de organizația WWF (World Wide Fund for Nature) la nivel global. După un an în care nevoia de natură a fost resimțită mai mult ca niciodată, Earth Hour 2021 aduce împreună oamenii pentru a proteja natura sălbatică, dar și natura din viața noastră de zi cu zi. Mesajul este același la nivel mondial: problemele cauzate de schimbările climatice și de extra-consum sunt atât de grave, actuale și complexe, încât este nevoie urgentă de acțiune, la nivel global, iar vocea comună a milioane de oameni de pe tot globul ajunge poate și în cele mai înalte foruri ale decidenților.
Cum puteți să participați?
Foarte simplu: în data de 27 martie 2021, între orele 20:30 – 21:30 stingeți luminile, scoateți din priză toți consumatorii pe durata celor 60 de minute, timp în care vă puteți plimba, admira natura sau puteți privi cerul înstelat!
ORA PĂMÂNTULUI trebuie să însemne mai mult decât o singură oră pe an în care ne gândim sau ne pasă de planetă!
După ORA PĂMÂNTULUI și în fiecare zi: Faceți schimbări pe termen lung în viața voastră care să reducă impactul asupra mediului (economisiți energia electrică și apa, colectați selectiv deșeurile, etc.).
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Proiect cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”
ENCICLOPEDII
„Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte o singură viaţă” (George R.R. Martin)
Încă din antichitate, oamenii au încercat să consemneze cunoştinţele acelor vremuri în diferite lucrări, dar se consideră ca ideea de a întocmi o carte care să cuprindă succint toate cunoştinţele acumulate în timp de omenire i-ar fi venit editorului francez Louis Breton, în 1747.
Cea mai cunoscută enciclopedie a acelor timpuri a fost Enciclopedia Franceză, enciclopedie editată de către Jean Baptiste le Rond d'Alembert și Denis Diderot, fiind terminată în 1772, având 28 de volume, 71.818 articole și 2.885 de ilustrații.
Cea mai cunoscută enciclopedie a acelor timpuri a fost Enciclopedia Franceză, enciclopedie editată de către Jean Baptiste le Rond d'Alembert și Denis Diderot, fiind terminată în 1772, având 28 de volume, 71.818 articole și 2.885 de ilustrații.
Cele mai cunoscute publicaţii sunt cele ale pedagogului francez Pierre Athanase Larousse (1817 - 1875) care a înfiinţat o editură cunoscută sub denumirea de Librairie Larousse, unde dicţionarele şi enciclopediile sunt principalele subiecte.
„Enciclopedia Română” a fost prima enciclopedie publicată la noi în țară, apărută la Sibiu între anii 1898-1904. Era structurată în trei volume. Opera, a fost coordonată de publicistul bănăţean Cornel Diaconovici şi a fost realizată sub patronajul „Asociaţiei transilvane pentru literatura şi cultura poporului român”. Au scris şi au colaborat aproape 200 de reprezentanţi ai elitei româneşti din toate provinciile.
În mare măsură apariţia internetului a marcat începutul sfârşitului pentru enciclopediile pe hârtie, cunoştinţele cuprinse în paginile acestor lucrări sunt acum încărcate în mediul virtual. Odată cu trecerea timpului, enciclopediile pe hârtie, care au fost de referinţă în trecut, le vom găsi, ca şi patefonul ori locomotiva cu aburi, doar în muzee.
În cadrul proiectului „Valoarea cărţii” expunem câteva enciclopedii valoroase din punct de vedere ştiinţific aflate în patrimoniul instituţiei noastre:
„Marea Enciclopedie Agricolă, de la A-C”, apărută în anul 1937 la Editura P.A.S. – Bucureşti, prima operă de specialitate de acest gen apărută în România, ţară preponderent agricolă;
„Enciclopedia Ştiinţelor Filozofice. Filozofia naturii” scrisă de Georg Wilhelm Friederich HEGEL, apărută în Berlin în anul 1842, tradusă în limba română şi editată în 1971 la Bucureşti, de Editura Academiei R.S. România;
„ Le Petit Larousse” , 1995, Paris;
„ Marea carte a cunoaşterii”, 2005, Editura Litera Internaţional, Bucureşti;
„Animale” Ghid vizual complet al lumii sălbatice, 2006, Editura Rao, Bucureşti.
Acest ansamblu multilateral de cunoștințe strânse în urma multor decenii de căutări şi cercetări au importanţă atât istorică, culturală, economică, geografică, ştiinţifică, dar şi de îmbogăţire a culturii generale.
Citind enciclopediile, trăim o mie de vieţi!
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Ziua Mondială a Apei - WWD 2021
Ce este Ziua Mondială a Apei?
Se celebrează începând cu 1993 în fiecare 22 martie și are ca scop aducerea în atenția opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative și calitative a apelor și de a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle și responsabilitățile celor cu atribuții în întreținerea, valorificarea și protejarea surselor de apă. Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992.
Care este tema de anul acesta?
UN-Water (Grupul ONU pentru Apă) a stabilit pentru anul 2021 tema evenimentului ca fiind: „Prețuirea apei” (“Valuing Water“).
Care este scopul Zilei Mondiale a Apei?
Ziua Mondială a Apei sărbătorește apa și crește conștientizarea publicului în privința celor 2,2 miliarde de oameni care trăiesc fără acces la „apă sigură”. Este vorba despre luarea de măsuri pentru a combate criza globală a apei. Un obiectiv principal al Zilei Mondiale a Apei este de a sprijini atingerea Obiectivului 6 pentru Dezvoltare Durabilă (ODD): apă și canalizare pentru toți până în 2030.
Cine organizează Ziua Mondială a Apei?
În fiecare an, UN-Water (Grupul ONU pentru Apă) - mecanismul de coordonare al ONU privind apa și canalizarea - stabilește tema pentru Ziua Mondială a Apei. În 2021 accentul este pe prețuirea apei, iar în 2022 pe apele subterane. Temele anterioare pot fi găsite la adresa web: www.worldwaterday.org/archives.
Ce se întâmplă de Ziua Mondială a Apei?
Înainte cu o zi, UN-Water lansează o campanie publică globală prin intermediul www.worldwaterday.org și pe social media, oferind oamenilor și organizațiilor instrumentele pentru promovarea campaniei. Guvernele, organizațiile, companiile, școlile și mulți alți actori organizează, de asemenea, activități de Ziua Mondială a Apei.
Raportul mondial al ONU privind apa este publicat de Ziua Mondială a Apei, concentrându-se pe același subiect ca și campania și recomandând orientarea politicii pentru factorii de decizie.
Despre ce este Ziua Mondială a Apei 2021?
Ziua Mondială a Apei 2021 este despre prețuirea apei. Campania arată modul în care dezvoltarea economică și o populație globală în creștere înseamnă că agricultura și industria au nevoie de mai multă apă, iar producția intensivă de energie care folosește apa crește pentru a satisface cererea.
Valoarea apei este cu mult mai mult decât prețul ei - apa are o valoare enormă și complexă pentru gospodăriile noastre, cultură, sănătate, educație, economie și integritatea mediului nostru natural. Dacă trecem cu vederea oricare dintre aceste valori, riscăm să gestionăm greșit această resursă finită, de neînlocuit.
Ce reprezintă apa pentru tine?
Apa înseamnă lucruri diferite pentru persoane diferite.
• În gospodării, școli și la locul de muncă, apa poate însemna sănătate, igienă, demnitate și oportunitate.
• În agricultură, industrie și producerea de energie, apa poate însemna securitate, productivitate și sustenabilitate.
• În viața noastră personală, apa poate însemna o legătură cu natura, religia și comunitatea.
Conform Programului ONU pentru Evaluarea Apelor Mondiale 2017, în lume peste 80% din apele uzate sunt deversate netratate în mediu, în timp ce aproximativ 2 miliarde tone deşeuri umane sunt eliminate zilnic în cursurile de apă. 57 milioane ani de viaţă sunt anual pierduţi sau trăiţi cu dizabilităţi din cauza calităţii necorespunzătoare a apelor, a igienei şi salubrizării superficiale, precum şi a practicilor agricole defectuoase. La nivel global, 58% din bolile diareice – o cauză majoră a mortalităţii infantile (4 000 de copii mor zilnic din cauza apei poluate şi a sanitaţiei necorespunzătoare) - sunt cauzate de lipsa accesului la apă necontaminată şi la salubritate de bază, provocând anual circa 1,8 milioane decese.
Pornind de la realitatea că aproape un miliard de oameni trăiesc în condiţii de subnutriţie, în timp ce resursele de apă dulce sunt în scădere, obiectivele Zilei Mondiale a Apei privesc:
- raţionalizarea consumului de apă în gospodării, agricultură şi industria alimentară;
- reducerea risipei de alimente: 30% din alimentele produse la nivel mondial sunt aruncate;
- promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, cu accent pe alimente produse cu consum mai mic de apă.
Cantitatea de apă necesară pentru producerea hranei este de trei ori mai mare faţă de necesarul pentru băut, ceea ce arată importanţa apei ca pilon esenţial al securităţii alimentare. În condiţiile în care populaţia lumii este în continuă creştere, iar 30% din alimentele produse pe plan mondial rămân nefolosite şi se risipesc, resursele de apă ale omenirii, considerate în descreştere, vor deveni în curând insuficiente pentru satisfacerea necesităţilor alimentare.
Datele statistice arată că 2,1 miliarde de oameni trăiesc fără a avea apă potabilă acasă; una din patru şcoli primare nu are serviciul de apă potabilă, iar elevii folosesc surse neprotejate; peste 700 de copii sub vârsta de cinci ani mor în fiecare zi de diaree, fapt care are legături cu calitatea apei şi proasta gestionare a sistemului de salubritate; la nivel global, 80% din persoanele care trebuie să utilizeze surse de apă nesigure şi neprotejate locuiesc în zonele rurale; aproximativ 4 miliarde de oameni - aproape două treimi din populaţia lumii - se confruntă cu un deficit sever de apă în cel puţin o lună a anului; 700 de milioane de oameni din întreaga lume ar putea fi strămutate, din cauza lipsei acute a apei, până în 2030.
În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”, potrivit căruia toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic, ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.
Pentru a accelera eforturile de a face faţă provocărilor legate de apă, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat anii 2018-2028 Deceniul internaţional de acţiune "Apă pentru Dezvoltare Durabilă", care a început odată cu marcarea Zilei Mondiale a Apei, la 22 martie 2018, şi se va încheia în ediţia din 2028 a Zilei Mondiale a Apei.
Leonardo da Vinci spunea “În râuri, apa pe care o atingi este cea din urmă care a trecut şi cea dintâi care vine”, iar noi completăm: Cu toţii folosim apa, împreună trebuie să o protejăm pentru generaţiile viitoare! Nici un efort nu e prea mare ca “seva vieţii” să nu sece!
Anterior perioadei de pandemie, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” din Bacău a organizat numeroase activități, workshop-uri și școli de vară care s-au bucurat de aprecierea publicului și a colaboratorilor noștri.
În contextul actual, specialiștii de la subunitățile instituţiei, au conceput special pentru publicul pasionat de domeniul ştiinţelor naturii activităţi online interactive. Astfel, pe lângă vizitarea expozițiilor noastre, invităm publicul şi în mediul virtual.
Sub sloganul „Deschiși permanent pentru cunoaștere!”, ne adresăm cadrelor didactice împreună cu care putem colabora pentru realizarea activităților online interactive, ca o completare a demersului didactic.
Activitățile propuse de specialişti se vor organiza la solicitarea cadrelor didactice, în baza unui protocol de colaborare, sub formă de prezentări multimedia sau workshop-uri și sunt adaptate vârstelor elevilor, de la grădiniță până la clasa a XII a. Aceste colaborări sunt concepute atât pentru comunicarea de informații cât mai ales pentru a stimula curiozitatea elevilor față de cunoașterea complexității mediului înconjurător.
Oferta cuprinde 53 prezentări multimedia şi workshop-uri pe teme din domeniul biologiei (botanică, zoologie, paleontologie, anatomie, etologie, ecologie, protecția mediului) și 25 cu subiecte din domeniul astronomiei.
La solicitarea cadrelor didactice, exprimată cu o săptămână înainte, pot fi pregătite și prezentări multimedia / workshop-uri pe alte teme.
Activităţile se realizează, la cerere, pe bază de programare.
Pentru înscrieri vă așteptăm să ne contactați la:
Muzeul de Ştiinţele Naturii: tel: 0234 512006, e-mail: muzstnatbc@yahoo.com
Vivariu: tel: 0234 535564, e-mail: muzstnatbc@yahoo.com
Observatorul Astronomic: tel: 0234 513724, e-mail: muzstnatbc@yahoo.com.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII MARTIE la Muzeul de Științele Naturii este:
SFRÂNCIOC MARE (Lanius excubitor)
Sfrânciocul mare este cel mai mare din familia sfrânciocilor și poate fi văzut în România mai ales iarna. Cuibărește în Nordul Europei de unde migrează iarna către interiorul continentului. Mai rar pot fi întâlnite perechi clocitoare și la noi in țară, în special în nord.
Pentru a se hrăni, sfrânciocul mare își caută puncte de observație („excubitor” înseamnă în latină „santinelă” iar „Lanius” înseamnă „măcelar”), de obicei vârful unei crengi, de unde plonjează pentru a prinde mici rozătoare, insecte mari sau șopârle. Iarna poate prinde și păsări mici, în special vrăbii. Dacă hrana este abundentă, își pune prada la păstrare în spinii copacilor. Putem spune că sfrânciocul mare ocupă iarna teritoriile de vânătoare lăsate libere de sfrânciocul roșiatic.
Cuibul este construit în vegetație deasă, ferit de ochii prădătorilor. Femela depune 5-7 ouă, o singură dată pe an, pe care le clocește timp de 16-21 de zile. La creșterea puilor pot participa și alți adulți, de regulă pui din anul anterior.
Exemplarele care cuibăresc în zonele mai calde ale continentului pot avea și o a doua serie de pui, de regulă mai puțin numeroasă ca prima.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII MARTIE la Vivariu este:
CARASUL ARGINTIU (Carassius auratus gibelio)
A fost introdus în Europa mai întâi ca pește decorativ, apoi s-a răspândit în bazinul Dunării și Rinului. Pește originar din Siberia a fost introdus în lacurile, iazurile și râurile care au o curgere lentă din Europa, America de Nord și Asia.
Este un pește robust, cu corpul comprimat lateral dar lunguieț. Are capul scurt și ochi mari. Gura este mică cu buze subțiri. Carasul nu are mustăți, acesta fiind principalul criteriu de deosebire față de crap pentru persoanele necunoscătoare. Corpul are colorit argintiu-maroniu și este acoperit cu solzi mari și groși, rotunjiți.
Carasul are dimensiuni între 10-35 cm iar greutatea între 102-250 g. Au fost însă capturate exemplare care atingeau 50 cm și o greutate de până la 3 kg. S-a constatat că corpul carașilor care trăiesc în ape stătătoare este mai scurt decât al celor care trăiesc în ape curgătoare.
Trăiește în ape dulci stătătoare, ape de câmpie cu vegetație subacvatică. Poate tolera concentraţii scăzute de oxigen şi poluarea (Kottelat şi Freyhof, 2007). Indivizii care trăiesc în lacuri migrează la gurile râurilor pentru a evita concentrațiile scăzute de oxigen de pe timpul iernii. Specia Carassius auratus gibelio are un impact negativ asupra unor specii native cum sunt linul (Tinca tinca) și caracuda (Carassius carassius), cu care concurează atât asupra resurselor trofice cât și spațiale. Carasul argintiu este mult mai rezistent la boli, la lipsa de oxigen din apă, la condiții de viață foarte aspre. În plus, afișează un comportament agresiv considerabil, toate acestea contribuind la dominația sa asupra speciilor amintite
Reproducerea se realizează primăvară, când apa atinge 8-10 grade, cam în aceeași perioadă cu crapul. Depunerea icrelor durează până la sfârșitul verii în 2-3 serii. La această specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele, exemplarele mascul suferind după această vârstă fenomenul de transformare în femele (ginogeneza).
Hrana preferată a carasului constă din insecte acvatice și larvele acestora, viermi, melci și scoici mici de apă, semințe și muguri de plante și materii vegetale în descompunere, precum și icre de pește. Nu este pretențios în privința hranei, mâncând tot ceea ce îi este pe plac de pe fundul apei.
Răspândirea lui extraordinară se datorează rezistenței deosebite la poluare și lipsa oxigenului, cât și prolificității sale. Vara, când alți pești nu mai mușcă, carasul este cel care poate salva o partidă de pescuit. Carasul este un pește care rezistă și scos din apă, mai multe ore, mai ales dacă este învelit într-o cârpă udă și nu i se usucă solzii. Nu o dată carașii aduși acasă la sfârșitul zilei de pescuit și puși într-un vas cu apă reîncep să înoate.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
DETERMINATOARE
Luna aceasta proiectul cultural – expozițional „Valoarea cărții” își propune să prezinte publicului o serie de lucrări care stau la baza activității noastre. Aceste lucrări se află în biblioteca de specialitate a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău care cuprinde un număr de 24064 de publicații de specialitate.
Diversitatea lumii vii este uimitoare. Această bogăţie de forme şi culori este descrisă în lucrări dedicate anumitor grupe de plante şi animale, cărţi cunoscute generic sub denumirea: DETERMINATOARE. Ele sunt utilizate atât de specialişti cât şi pasionaţi de ştiinţele naturii pentru a identifica diferite specii.
Aceste lucrări cuprind chei de determinare bazate pe particularităţi care diferențiază grupele de organisme, descrieri ale speciilor şi planşe/fotografii ale exemplarelor şi caracterelor morfologice ale acestora.
Expunem câteva determinatoare extrem de valoroase atât din punct de vedere ştiinţific cât şi al vechimii lor, aflate în patrimoniul instituției noastre:
• Die europäischen Hemiptera - determinator apărut în anul 1861, la Viena, care a aparţinut Bibliotecii Societăţii Ardelene de Ştiinţele Naturii;
• Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România - primul determinator de plante scris în limba română, apărut în anul 1923;
• Lepidopteron Liber - determinator de fluturi din anul 1972, cu desene realizate de dr. doc. Victor Nadolschi;
• Determinator al muştelor sinantrope din Republica Populară Română - publicat în anul 1962
• Ciuperci - determinator de ciuperci apărut în anul 1971.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Numele provine din latină și înseamnă gâscă cu fruntea albă și se referă la pata albă din jurul ciocului rozaliu, care este mai pronunţată pe frunte. În România iernează în zonele de câmpie, în special în sud-est, formând grupuri de câteva mii de indivizi (uneori zeci de mii) care se hrănesc sau înnoptează împreună. Sunt considerate păsări foarte inteligente care folosesc aceleaşi locuri şi rute de migraţie, pe care sunt capabile să le găsească indiferent de vizibilitate sau condiţii meteo. Perechile sunt monogame şi partenerii deseori rămân aceiaşi pe viaţă. Longevitatea în sălbăticie este de 6 ani. Vânătoarea pentru gârliţa mare şi gâsca de vară a fost temporar suspendată, deoarece cotele de vânătoare erau foarte mari (50.000 de exemplare pentru gârliţa mare) în contextul în care 5% din populaţia globală de gârliţă mare iernează în România și faptul că formează stoluri mixte cu cea mai periclitată dintre speciile de gâște de la nivel mondial - gâsca cu gât roșu.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
2 FEBRUARIE ZIUA ZONELOR UMEDE
Anual, pe 2 februarie, este marcată Ziua Zonelor Umede. În anul 1971, la această dată, a fost semnată Convenţia Ramsar, actul internaţional care stabileşte reguli de protecţie a acestor ecosisteme. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la semnarea convenției!
Obiectivul declarat al semnării Convenției este acela de protejare a biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a zonelor umede (întinderi de ape stătătoare sau curgătoare, mlaștini, turbării, bălți sau luciu de apă marină ce nu depășește o adâncime maximă de șase metri) ca habitat al păsărilor acvatice.
În Convenția Ramsar sunt înregistrate până în prezent peste 2225 situri. România a ratificat Convenția prin Legea nr.5/1991 și deține 20 zone umede declarate situri Ramsar.
Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău și Colegiul Mihai Eminescu în data de 02.02.2021 au derulat activitatea cu tema „Zonele umede și apa – inseparabile și esențiale pentru viață”. Manifestarea a fost organizată online.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII FEBRUARIE la Vivariu este:
OREZARUL (Padda oryzivora)
Orezarii (Padda oryzivora) sunt păsări exotice de ornament care provin din insulele Djawa și Bali. Arealul lor a fost extins de oameni în diverse zone ale globului, dar, cu timpul, din unele zone au dispărut deoarece au fost exterminați din cauza pagubelor aduse culturilor de orez. În arealul lor, trăiesc în apropierea ogoarelor de orez, iar în perioada coacerii boabelor obișnuiesc să se hrănească numai cu orez.
În număr mai mic se găsesc în stepele cu arbuști unde se hrănesc cu semințe de ierburi. Majoritatea însă habitează în apropierea așezărilor omenești, în cuiburi mari, de formă sferică, pe care și le construiesc sub streșinile caselor, sau în tufișuri dese și coroanele arborilor, foarte aproape de culturile de orez.
Penajul masculului și al femelei sunt asemănătoare. Creștetul capului este negru până la ceafă, tot negre sunt și zona de pe spate de la baza cozii, zona din jurul ochilor, gușa, remigele primare și penele cozii. Spatele și remigele secundare au culoarea cenușie-albăstruie. Pe obraji au două pete mari albe, bine delimitate de penajul din jur printr-o dungă neagră. Gușa, pieptul și părțile laterale ale gâtului sunt de un cenușiu-albăstrui deschis. Penele de sub coadă și cele de pe pulpe sunt albe. În rest, partea inferioară a corpului este acoperită cu pene cenușiu-roșcate. Ochii sunt înconjurați de câte un inel de culoare brun-roșcată. Ciocul este puternic, butucănos, are părțile laterale albicioase și se termină cu un vârf albicios. Picioarele sunt de culoarea roșiatică. Lungimea corpului este de aproximativ 14 cm.
Deosebirea sexelor se face după ținută, masculul are ciocul mai puternic și mai deschis la culoare, și de asemenea, are capul mai mare și mai puternic. Un alt mod de recunoaștere al masculului este după cântec. Cântecul mascului este foarte melodios, se aseamănă cu sunetele de clopoțel. Cântecul diferă de la un exemplar la altul. Femelele scot sunete mai înăbușite decât masculii.
Orezarii sunt păsări preferate de crescători deoarece se acomodează foarte ușor în captivitate, iar din punct de vedere al înmulțirii nu ridică probleme.
Aceste păsări sunt crescute în captivitate în colivii sau voliere unde se reproduc ușor. În timpul împerecherii temperatura camerei trebuie să fie de 18-20 de grade C, iar în timpul iernii păsările nu trebuie să fie ținute afară, chiar dacă temperatura este cu câteva grade peste zero.
Orezarii obișnuiesc să își apere teritoriul cu multă îndârjire, de aceea în colivie, unde spațiul este mai redus, se va ține doar câte o pereche. Hrana orezarilor constă din amestec de semințe pentru păsări de pădure, mei, glanț, dughie, orez nedecorticat, cereale încolțite, ou fiert de găină, pesmet și verdeață. Aceste păsări adoră să se scalde.
La aproximativ șase zile de la împerechere, femela depune 4-6 ouă care sunt clocite de ambii parteneri pe rând. Orezarilor nu le place să fie deranjați, da aceea, la cel mai mic zgomot vor părăsi cuibul. După 13 zile de la clocit, din ouă ies puii, care la început sunt complet golași. După 10 zile, puii deschid ochii, iar după trei săptămâni sunt complet îmbrăcați cu pene. Încep să zboare după 24-28 de zile.
Orezarii pot scoate mai multe serii de pui într-un an, dar este recomandat ca fiecare pereche să aibă doar trei serii de pui într-un an pentru a nu slăbi vigoarea și sănătatea păsărilor.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII FEBRUARIE la Muzeul de Științele Naturii este:
GÂRLIȚA MARE (Anser albifrons)
Descriere
Penajul este în majoritate gri cu maroniu și are o pată albă care înconjoară baza ciocului rozaliu. Coada este închisă la culoare, cu o dungă albă la vârf. Pieptul este mai deschis la culoare, iar pe abdomen are pete negre mari. Picioarele sunt de culoare portocalie.
Habitat
Specia nu cuibărește în România, fiind prezentă la noi doar pentru iernat.
Pentru cuibărit preferă tundra deschisă sau cu tufe de mică înălțime, cu zone mlăștinoase, cu ochiuri de apă deschise. Pentru iernare, preferă zonele joase, de câmpie, bogate în culturi agricole.
Hrana
În teritoriile de cuibărire se hrănește cu specii vegetale din tundra siberiană, iar în cartierele de iernare din sud-estul Europei în special cu materiale vegetale de pe culturile agricole.
Reproducerea
Femela depune de obicei 5-6 ouă, pe care le clocește singură, masculul apărând teritoriul. Incubarea durează 22-28 de zile. Puii devin zburători la 38-45 de zile. Cuiburile sunt amplasate direct pe sol, în vegetație.
Ameninţări şi măsuri de conservare
Specia este amenințată de vânătoare, în special pe rutele de migrație și în teritoriile de iernare și de otrăvirea cu pesticide de pe terenurile agricole. Schimbările climatice o fac vulnerabilă prin restrângerea teritoriului de cuibărit.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Proiectul cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”
„Să citești cărți bune este ca și cum ai purta o conversație cu cei mai de seamă oameni ai secolelor trecute” (Rene Descartes)
ÎN ACEASTĂ LUNĂ VOM CITI DIN GRIGORE ANTIPA!
Grigore Antipa se numără alături de Emil Racoviță și Ion Borcea, printre inițiatorii științelor mării în România.
El a întreprins în acest scop diferite expediții de cercetare, și a interpretat datele diferitelor măsurători. Astfel prin cărțile scrise de el, călătorim alături de savanți și cercetători în adâncuri și vedem ceea ce ei au văzut, mergem cu ei în laboratoare și descoperim ceea ce ei au descoperit.
Cărțile „Fauna ihtiologică a României” premiată în anul 1906 cu Premiul Adamachi alături de lucrarea „Pescăria şi pescuitul în România” (1916), reprezintă şi astăzi puncte de reper pentru specialiștii în ihtiologie şi exploatarea peștelui.
Aceste volume, prezentate în expoziția Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” din Bacău, sunt scrise în urma unor activități ample de cercetare, de peste 14 ani. Ele sunt lucrări științifice de faună, biologie și sistematică. Grigore Antipa a elaborat proiecte de convenții internaționale în vederea reglementării pescuitului în Dunăre, Marea Neagră și Prut.
La începutul secolului al XX-lea, s-a ocupat de lucrări hidrotehnice, îndiguiri, de săparea canalelor din Delta Dunării, rezultatul în urma acestor lucrări fiind acela că producția de pește a crescut de zece ori.
Volumele scrise sunt de interes național, deoarece în urma cercetărilor naturaliste și științifice sunt trase concluzii necesare punerii unei baze de dezvoltare economică a țării.
De ce mai sunt importante aceste cărți scrise în urma cu mai bine de 100 de ani? Deoarece cuprind, alături de informația științifică, și o parte din etnografia poporului român, a pescuitului, nume populare românești ale instrumentelor de pescuit, date statistice privind producția de pește, prețurile peștelui și alte date economice și comerciale, cu valoare documentară.
Ion Borcea (1879 - 1936)
Născut în localitatea Buhoci din județul Bacău, Ion Borcea a fost un savant de elită a cărui activitate profesională a cunoscut consacrarea unanimă nu numai postum, ci chiar din timpul vieții. Cu o pregătire științifică realizată atât în România, cât și în Franța, el a activat la Iași atât ca profesor universitar, cât și ca director al Muzeului de Istorie Naturală. De asemenea, a avut o contribuție decisivă la consolidarea statutului oceanografiei în România. Principalul merit al profesorului Ion Borcea a constat în elaborarea unor lucrări științifice - peste 100 la număr - care au consolidat statutul biologiei ca disciplină de primă mărime a științei românești, publicând studii fundamentale în domeniile entomologiei aplicate, biologiei marine sau embriologiei. Ca recunoaștere a marilor sale contribuții, a primit numeroase distincții (precum cea de membru corespondent al Academiei Române), iar numele său a fost dat unor străzi, școli, instituții științifice și culturale, precum și Stațiunii de Cercetări Maritime de la Agigea (al cărei fondator a fost), dar și Complexului Muzeal de Științele Naturii din Bacău.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
ZIUA CULTURII NAȚIONALE
Ziua de 15 ianuarie desemnată ZI A CULTURII NAŢIONALE începând cu anul 2011, marchează data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost considerat de critica literară drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX.
Criticul G. Călinescu a spus despre marele poet „Universul se va împărţi, toată viaţa, pentru el, în lumea ideilor, înfăţişată prin cărţi, şi natura vie. Dacă sub raportul intelectului el reprezintă poate cel mai ales individ al vremii sale, din punct de vedere al culturii simţurilor este, deşi nu totdeauna, geniul fiind prin definiţie locul contradicţiei, un om al naturii, o fiinţă inocentă şi sănătoasă (...)”.
Pentru a vă afla mai aproape de natura terestră și de elementele cosmice, atât de îndrăgite de poetul național, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, vă invită să vizitați expozițiile de la: Muzeul de Științele Naturii, Vivariul, Observatorul Astronomic „Victor Anestin” și Casa Memorială „Ion Borcea”.
În data de 15 ianuarie 2021 VIZITAREA EXPOZIȚIILOR NOASTRE ESTE GRATUITĂ.
Expozițiile permanente din cadrul Muzeului de Științele Naturii, situat în Aleea Parcului nr. 9 sunt: „Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei” și colecția de plante vii din seră, iar cele temporare „Mirodeniile, povești cu gust” și „O Lume Dispărută”. Printre valorile de patrimoniu expuse recent se remarcă Exponatul lunii ianuarie: Bondarul lui Cullum - colecția de entomologie a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău deține singurele exemplare ale acestei specii colectate în România. Inițiem, de asemenea, proiectul expozițional VALOAREA CĂRȚII. Luna aceasta citim din Grigore Antipa – unul dintre cei mai mari biologi români.
Vivariul, situat în str. Popa Șapcă, nr. 3, vă prezintă următoarele expoziții permanente ”Expoziția de păsări exotice cântătoare și de ornament”, „Specii autohtone și exotice de pești” „Rase de porumbei” „Amfibieni si reptile”. În cadrul acestei locații puteți vizita și expoziția temporară „Cânepa – trecut, prezent și viitor”.
Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, situat în str. Ion Ghelu Destelnica nr. 8, etalează expoziția permanentă „Universul – de la Pământ la stele” și expoziția temporară „Astronomia în antichitate”, iar această incursiune printre stele este completată de un spectacol de planetariu.
Casa Memorială „Ion Borcea” din Comuna Racova adăpostește o valoroasă expoziție de obiecte personale care au aparținut savantului Ion Borcea.
Accesul vizitatorilor se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezența virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, vizitatorii trebuie aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenței în expoziíile Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” și să atingă cât mai puține suprafețe.
Vă aşteptăm !
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII IANUARIE la Vivariu este
HEMICHROMIS (Hemichromis bimaculatus)
Hemichromis bimaculatus cunoscut sub numele de ciclid bijuterie sau jewelfish, face parte din familia Cichlidae.
Speciile din această familie pot fi destul de agresive şi nu este indicat să fie ţinute împreună cu specii mici și timide. Hemichromis bimaculatus atacă și pești mai mari decât el, în special în perioada de depunere a icrelor. Acest peşte are un comportament teritorial iar peştii mai mici vor fi terorizaţi de comportamentul lui agresiv. Este recomandat ca această specie să fie crescută singură în acvariu.
O altă caracteristică legată de comportamentul acestei specii este că masculul se împerechează cu o singură femelă, formând o pereche monogamă. Dacă doi masculi se luptă pentru aceeaşi femelă, cel care pierde va fi marginalizat de perechea nou formată. Este indicat ca în acvariu să existe mai multe femele decât masculi.
Peştii din genul Hemichromis nu trebuie ţinuţi în acvarii mai mici de 150 de litri.
Acvariul trebuie să aibă un substrat nisipos şi să fie decorat cu grote din piatră în care peştii să se poată ascunde. Este indicat ca în acvariile cu astfel de peşti să existe și câteva roci plate. Plantele nu sunt necesare, mai ales că multe dintre ele vor fi distruse de peştii din aceasta familie.
Reproducerea acestei specii oferă o experientă foarte interesantă acvaristului. Masculii sunt mai coloraţi decât femelele şi au aripioarele dorsale şi anale mai lungi şi ascuţite. De obicei femelele sunt mai mici. Pe perioada depunerii icrelor numai perechea care depune va rămâne în acvariu.
În acvariul de reproducere apa trebuie să aibă o duritate de aproximativ 15 dH, iar pH-ul să aibă o valoare de 7,0 (aprox). Temperatura din acvariu trebuie menţinută la 26°C. În cele mai multe cazuri jocul nupţial este violent şi se sfârşeşte abia când femela este dominată complet. Perechea va alege o piatra plată, ghiveci sau chiar sticla acvariului pentru depunerea icrelor.
Dupa ce icrele sunt depuse de către femelă, masculul le va fertilizeaza imediat. Alevinii sunt transportaţi în gură de către femelă până la noul loc de creştere. După depunere, perechea sapă o groapă în substratul acvariului, unde vor fi mutaţi alevinii după eclozare.
Atât masculul cât şi femela sunt foarte atenţi cu urmaşii lor. Când unul dintre părinţi are grijă de pui, celălalt păzeşte zona din jurul cuibului şi invers. Puii eclozează din icre în trei zile şi încep să înoate liber în masa apei după patru zile. La această vârstă sunt destul de mari şi pot fi hrăniţi cu hrană uscată pisată şi cu larve (naupi) de Artemia salina.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII IANUARIE la Muzeul de Științele Naturii este
Bondarul lui Cullum (Bombus cullumanus serrisquama F. Mor.)
Bondarul lui Cullum a fost descris în anul 1802, de entomologul William Kirby din comitatul Suffolk, Anglia și a fost denumit după Sir Thomas Cullum, al 7-lea Baronet de Hawsted și Hardwick, medic și un respectat naturalist. Face parte dintr-o grupă de bondari foarte rari, cu specii aflate în pericol de dispariție.
Bombus cullumanus este un bondar de talie mijlocie, cu un colorit foarte variabil. Se cunosc 3 subspecii, dintre care, în România se întâlnește Bombus cullumanus serrisquama. Acest bondar ocupa odată stepele aride ale Spaniei, centrul și estul Europei, Caucaz, până în Mongolia. Astăzi, se întâlnește în doar câteva locații din Spania și pe valea fluviului Volga și este mai abundent în Turcia, Siberia și Mongolia.
În România, specia a fost semnalată în anii '50, în două locații din Transilvania și Moldova. Ultima semnalare provine din Transilvania (2017), după 67 de ani de la primele observații.
Adulții sunt activi în pajiști începând cu luna mai, când apar reginele, iar din august, masculii. Femelele (regine și lucrătoare) vizitează diferite specii de plante leguminoase, îndeosebi trifoi (Trifolium sp.), masculii se întâlnesc mai ales pe flori din familia scaieților (Asteraceae). Cuibul este amplasat subteran, în foste vizuini de mamifere mici.
Bondarul lui Cullum (Bombus cullumanus serrisquama) este una dintre speciile amenințate cu dispariția la nivel european. În ultimile decenii, populațiile acestei specii s-au redus cu aproximativ 80%, în primul rând din cauza modificării practicilor agricole de cultivare a unor plante leguminoase pe arii extinse, precum trifoiul, sursa principală de hrană pentru această specie. Ca urmare, Bombus cullumanus prezintă populații puternic fragmentate, aflate în doar câteva locații din Europa, România fiind una dintre țările în care această specie încă viețuiește. Alte amenințări care au determinat declinul acestei specii sunt: utilizarea pe scară largă a pesticidelor, intensificarea agriculturii și schimbările climatice, cercetătorii previzionând dispariția ei din natură până în anul 2050.
Din acest motiv, bondarul lui Cullum a fost inclus în Lista Roșie a Albinelor din Europa (2014) de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) ca specie Critic Amenințată (CR).
Colecția de entomologie a Complexului Muzeal de Științele Naturii ⹂Ion Borcea” Bacău deține singurele exemplare capturate în România ale acestei specii. Acest aspect subliniază încă o dată importanța muzeului ca trezorier de specii rare, unele dispărute din natură, ca instrument cheie în studierea biodiversității și a modificărilor apărute în compoziția sa peste timp, în monitorizarea trendului populațiilor diferitelor specii și a habitatelor acestora și implicit în conservarea patrimoniului natural.