EVENIMENTE

Guşterul este un animal destul de comun în ţara noastră, văzut de multe ori lenevind la soare pe stânci sau pe pajişti ori adăpostindu-se în tufişuri. Acesta aleargă foarte repede, se urcă la fel de repede pe stânci şi sare deosebit de iute. În cazul în care este ameninţat de prădători îşi leapădă uneori coada (autotomie) pentru a scăpa, aceasta crescându-i din nou mai târziu..

Ziua 1 - 27.07.2021

Din lumea plantelor

• „Ce sunt plantele medicinale” - prezentări multimedia privind diversitatea plantelor medicinale și aromatice, precum și importanța acestora în viața noastră; identificarea diferitelor organe vegetale prin intermediul unor exponate autentice, auxiliare și complementare; proiecții prin intermediul microscopului ale unor secțiuni histo-anatomice prin organele vegetative ale diverselor plante de interes terapeutic.
• „Realizarea unui ierbar” - prezentări multimedia privind etapele de lucru pentru realizarea unui ierbar tematic; activitate practică de realizare a unor coli de ierbar cu plante vasculare reprezentative din flora României, respectând etapele de lucru; prezentarea unor ierbare tematice;
• „Florile de grădină” - activităţi de comparare și recunoaștere a tipurilor de flori, observarea diversității speciilor de plante ornamentale din Grădina Senzorială a muzeului.

Ziua 2 – 28.07.2021

Trecut și prezent în lumea animală

• „Din lumea animalelor preistorice”– observații asupra unor fosile autentice din colecția de paleontologie a Muzeului de Științele Naturii Bacău; jocuri interactive: etapele prin care o fosilă poate ajunge exponat într-un muzeu; atelier de creaţie, pictarea de către participanţi a unor replici ale unor fosile precum trilobiți, figurine cu dinozauri sau dinți fosili; concurs „Descoperă exponatul!”, identificarea unor animale preistorice din cadrul expoziției „O lume dispărută”, pe baza unor informații furnizate de muzeografi şi completarea unui chestionar;
• „Diversitatea lumii animale”– prezentare şi observaţii asupra unor exponate autentice din colecţii de zoologie şi din expoziţiile muzeului;

Ziua 3 – 28.07.2021

EcoKids

• „Despre reciclarea deșeurilor” – atelier de creație artistică, în care se utilizează materiale reciclabile pentru confecționarea unor obiecte utile (căsuțe pentru insecte) sau obiecte decorative.
• „Poluarea și purificare apei” – Activitate practică de confecționare a unui sistem de filtrare a apei poluate.

În perioada 27-29 iulie 2021, activitățile se vor desfășura zilnic între orele 10⁰⁰ – 13⁰⁰. Înscrierile se vor face pentru fiecare modul în funcție de opțiune.

Tariful de participare este de 20 lei/copil/zi.

Înscrierile se fac până la data de 23 iulie 2021, la telefon 0234/512006 .

Manager,
dr. Gabriela Gurău

text.

text.

Important!!!

Dat fiind contextul pandemiei generat de prezenţa virusului Sars Cov 2, accesul în interior, se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,5 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenței în clădirea Observatorului Astronomic și să atingă cât mai puține suprafețe.

Vă așteptăm cu drag!
Pentru înscrieri vă așteptăm să ne contactați la:

Observatorul Astronomic, tel: 0234513724.

Persoane de contact: Muzeografii Observatorului Astronomic.

Cu deosebită considerație,

Manager,
dr. Gabriela Gurău

Deşertificarea este definitǎ de Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificǎrii drept “degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride şi subumid-uscate ca rezultat al acţiunii diferiţilor factori, inclusiv al schimbǎrilor climatice, precum şi din cauza activitǎţilor umane”. Acestea sunt produse de fenomenele meteo extreme, ce se produc din ce în ce mai frecvent, iar ceea ce astăzi putem considera ca fiind „manifestări de vreme severă imediată” ar putea deveni, în viitor, „manifestări normale de vreme severă”, dacă fenomenul încălzirii globale se va amplifica, iar temperatura aerului va continua sa crească.

Transformarea profundă a mediului înconjurător și acumularea în timp a unor stări de degradare a acestuia au condus la eroziunea și sărăcirea biodiversității, cu efect pe termen lung pentru natură: reducerea efectivelor populațiilor sălbatice și a genofondului lor, distrugerea unor mari suprafețe de fond forestier, creșterea vitezei de extincție a speciilor, precum și modificarea structurii ecosistemelor.

În condiţiile în care există riscul unei posibile crize mondiale a alimentelor, România trebuie să întreprindă măsuri energice pentru protejarea terenurilor agricole împotriva deşertificării, pentru a fi capabilă să facă faţă unei asemenea ameninţări.

Pentru programări ne puteţi contacta la numărul de telefon:

0234/513724 – Observatorul Astronomic „Victor Anestin”

Activităţile vor fi organizate cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară impuse de prezenţa virusului Sars Cov 02.

 Vă așteptăm cu drag!

Manager,
dr. Gabriela Gurău

După cum consemnează Hipocrate, cel care a descris peste 236 de plante medicinale, planta Sylphium (folosită împotriva febrei ca sudorific) era vandută pe echivalentul ei în aur sau pe marfuri din Atena si Roma. Tot Hipocrate povesteste ca medicamentul preparat, din ultimul exemplar de Sylphium, ar fi fost oferit cu mare pompă lui Nero. Vechile cărţi sfinte abundă în menţiuni şi sfaturi cu privire la folosirea diferitelor plante medicinale. Oameni de ştiinta şi filozofi antici, precum Dioscoride, Galen, Pliniu cel Bătrân s-au aplecat cu mare atenţie asupra plantelor medicinale, descriindu-le înfăţişarea şi locul unde cresc, enumerandu-le proprietăţile (putem folosi termenul de „bunicul determinatoarelor”) şi uneori prezentând chiar reţete de preparare a unor leacuri, sub forme de pudre, pomezi, etc.

Vastele cunoștințe ale românilor despre plantele medicinale au fost consemnate începând cu secolul al XVI-lea în cărți precum „Folosirea plantelor de leac” primul manuscris scris pe această temă, „Psaltirea Scheiana“ (1515), „Herbarium de la Cluj“ (1587) sau „Sanitatis studium“, scrisă de Paul Kyr şi publicată la Braşov în anul 1551, cea mai veche carte medicală tipărită în ţările române.

Studiul plantelor medicinale a continuat până în zilele noastre, fiind cunoscute circa 8000 de principii active extrase din plante, precum şi o serie de produşi intermediari, care servesc ca bază la prepararea medicamentelor.

La nivel mondial lucrările publicate numără mii de titluri dedicate fitoterapiei.

Cărţile expuse propun atenţiei unui cerc larg de cititori aspecte botanice, agronomice, chimice şi farmacologice esențiale unei familiarizări cu problema plantelor medicinale şi aromatice. Din ele cititorul află principalele aspecte privind obţinerea produsului brut, principii active, noţiuni fundamentale de fitoterapie şi aromoterapie.

1. „Cele mai rentabile plante medicinale din România” de Juliu Prodan, Tipografia Pernat și Depozitul de Hârtie, Cluj, 1924;

2. „Flora medicinală a României” vol. I de Mircea Alexan, Ovidiu Bojor, Florentin Crăciun, Editura Ceres, Bucureşti, 1991;

3. „Flora medicinală a României” vol. II de Mircea Alexan, Ovidiu Bojor, Florentin Crăciun, Editura Ceres, Bucureşti, 1992;

4. „Cultura plantelor medicinale şi aromatice” de Leon Sorin Muntean, Ed Dacia, 1996;

5. „Botanica farmaceutică”, Avram Radu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974;

6. „Enciclopedia plantelor medicinale cultivate în România”, Mihaela Temelie, Editura Rovimed, Bacău, 2008;

7. „Plante medicinale şi aromatice de la A la Z” de Ovidiu Bojor, Mircea Alexan, RECOOP, București,1982;

8. „1000 de plante medicinale”, ed. Aquila, 2008.

Important!!!!!

Accesul vizitatorilor se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenta virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 °C.

Vă aşteptăm!

Manager,
dr. Gabriela Gurău

Participanții la activități vor putea vizita și expozițiile deschise la Muzeul de Științele Naturii.

Important!!!!!

Accesul vizitatorilor se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 °C.

Vă aşteptăm!

Manager,
dr. Gabriela Gurău

Astfel, la Muzeul de Științele Naturii, vor fi deschise spre vizitare următoarele expoziţii:

Expoziţiile permanente:

• „Păduri din România”,
• „Ocrotirea naturii”,
• „Flori din adâncurile Terrei”;

Expoziţiile temporare:

• „Mirodeniile – povești cu gust”,
• „O lume dispărută”,
• „Superorganismul – viața complexă a termitelor”,
• „Superorganismul – viața ascunsă a furnicilor”,
• „Personalităţi băcăuane – prof. univ. dr. Gheorghe Hasan”,
• „Exponatul lunii - Fluturele Morpho Albastru (Morpho adonis)”,
• „Valoarea cărții - Ornitologia”,
• Sera cu plante ornamentale și
• Grădina Senzorială.

Cu ocazia Nopţii Muzeelor, în premieră va fi disponibilă pentru public Fotoexpoziția „Rarități floristice și faunistice din ținutul Neamțului” realizată de muzeograf dr. Emilian Pricop de la Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț.

La Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, pot fi vizitate:

- Expoziţia permanentă „Universul – de la Pământ la stele”, cu următoarele teme: „Sistemul solar”, „Astronautica”, „Grupuri stelare”, „Evoluţie stelară”, „Forma şi evoluţia Universului” şi expoziţia temporară: „Astronomia în Antichitate”.

Dacă vremea o va permite, publicul va avea acces și pe terasa circulară a Observatorului Astronomic de unde doritorii vor putea admira panorama Bacăului noaptea.

Important!!!!!

Accesul vizitatorilor se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 °C şi să poarte mască pe toată perioada prezenţei în incinta spaţiilor expoziţionale. Numărul maxim de vizitatori într-o sală de expoziție va fi de 5 persoane. Trebuie păstrată distanța de siguranță de minimum 2 m atât între vizitatori precum și între aceştia şi personalul muzeului.

De asemenea, se va respecta circuitul de vizitare indicat de organizatori.

Cu ocazia acestui eveniment intrarea este gratuită!

Vă aşteptăm!

Manager,
dr. Gabriela Gurău

În ansamblul problemelor care privesc cunoașterea și gestionarea responsabilă a oceanelor, cea a poluării este una însemnată, deoarece acest fenomen prezintă consecințe care se extind în mod imprevizibil și nociv asupra tuturor organismelor vii. Compoziția chimică a apei afectează atât viețuitoarele acvatice, cât și sănătatea omului. Un exemplu relevant în acest sens este cel al poluării cu mase plastice care afectează sever biodiversitatea oceanelor.

Ocupând cea mai mare parte a Terrei, Oceanul Planetar reprezintă o resursă însemnată de oxigen, de energie, dar și de hrană. De aceea, întreaga populație a planetei trebuie să întreprindă măsuri concrete pentru a proteja acest imens ecosistem acvatic, nu numai pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare.

Guvernul Pakistanului, țara gazdă de anul acesta, își propune realizarea unui ambițios efort de împădurire. Printr-o campanie intensivă cu durata de 5 ani se intenționează extinderea și refacerea pădurilor țării, care astfel vor număra cu 10 miliarde de arbori mai mult, pe o suprafață de 1 milion de hectare. Campania include refacerea pădurilor de mangrove, dar și plantarea de arbori în mediile urbane, școli, colegii, parcuri publice și centuri verzi. Pakistanul a lansat un fond de refacere a ecosistemelor pentru a sprijini soluțiile naturale la problema schimbărilor climatice și pentru a facilita tranziția către inițiative durabile, ecologice, precum împădurirea și conservarea biodiversității. Totodată Pakistanul va declara 15 arii protejate, în suprafață de 7300 de km pătrați și va crea astfel 5.500 de locuri de muncă ecologice.

„Suntem onorați să găzduim Ziua Mondială a Mediului din acest an și ne oferim sprijinul pentru eforturile globale de restaurare”, a declarat pentru presă Imran Khan, prim-ministrul Pakinstanului.

„2020 a fost un an în care ne-am confruntat cu multiple crize, inclusiv o pandemie globală și continuarea problemelor climatice, naturale și cu poluarea (...) În 2021, trebuie să luăm măsuri pentru a trece de la criză la vindecare: și procedând astfel, trebuie să recunoaștem că refacerea naturii este imperativă pentru supraviețuirea planetei noastre și a rasei umane”, a declarat Inger Andersen, directorul executiv al UNEP.

Deceniul ONU pentru Refacerea Ecosistemelor se desfășoară în perioada 2021-2030 și are ca scop extinderea masivă a restaurării ecosistemelor degradate și distruse pentru a combate criza climatică, a preveni pierderea de specii, a spori aprovizionarea cu apă și a asigura securitatea alimentară a populației. În prezent, 3,2 miliarde de oameni - 40% din populația lumii - suferă de pe urma degradării ecosistemelor, de exemplu prin pierderea accesului la sol fertil sau la apă potabilă sigură.

Reimaginați. Recreați. Restabiliți. Acesta este momentul nostru. Nu putem întoarce timpul. Dar putem planta arbori, să înverzim orașele, să reconfigurăm grădinile, să ne schimbăm dieta și să curățăm râurile și plajele. Suntem generația care poate face pace cu natura. Să devenim activi, nu anxioși. Să fim îndrăzneți, nu timizi. Noi suntem generația care poate face pace cu natura.

#GenerațiaRegenerării - Reimaginaţi, Recreaţi, Restabiliţi - #ZiuaInternaţionalăaMediului

Mai multe informații puteți găsi pe următoarele link-uri:

https://www.unep.org/news-and-stories/press-release/pakistan-host-world-environment-day-2021

https://www.worldenvironmentday.global/

https://www.facebook.com/unep/

https://www.youtube.com/playlist?list=PLZ4sOGXTWw8GlVKPkoRk0mzqNUf5r3xdP.

Pe 10 iunie 2021, din jumătatea de nord a României se va putea vedea o eclipsă parțială de Soare, cu acoperire foarte mică a Soarelui de către Lună. Pe teritoriul României, eclipsa începe mai devreme în vestul și nord-vestul țării pentru că aceea este direcția din care vine umbra Lunii pe glob.

În Bacău, faza parțială a eclipsei va avea magnitudinea maximă de 0.04, Soarele fiind acoperit în proporție de 0,4%. Începutul eclipsei va avea loc la ora 13⁴³, maximul la ora 14⁰⁶ iar sfârșitul eclipsei la ora 14²⁹.

Atenție!!! Nu încercați să vedeți eclipsa folosind metode improvizate, ci numai cu filtre solare speciale!

Important!!!!

Accesul vizitatorilor, pentru a participa la observații, se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezența virusului Sars Cov 02. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenței în clădirea Observatorului Astronomic și să atingă cât mai puține suprafețe.

Persoane de contact: Muzeografii Observatorului Astronomic.

Telefon: 0234/513724

Vă așteptăm cu drag!

Manager,
Dr. Gabriela Gurău

În perioada 2014-2016 Consiliul Judeţean Bacău a implementat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Contractul de finanţare nr. 4715 Proiectului „Restaurarea şi Valorificarea Durabilă a Patrimoniului Cultural - Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău – selectat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Prin acest proiect s-a reabilitat clădirea monument istoric. S-au deschis expoziţia permanentă „Universul - de la Pământ la stele”, s-a modernizat şi redeschis pentru public sala de planetariu (care începând cu 31 Mai 2016 poartă numele astronomului Matei Alexescu). Planetariul este dotat cu proiectoare digitale care oferă vizitatorilor show-uri fulldome cu imagine de mare claritate.

Prin intermediul tehnologiei digitale de proiecţie, vizitatorul poate călători în orice punct din Univers. S-au deschis cinci centre de informare, care completează expoziţia permanentă. De asemenea, s-a deschis pentru public un punct de observaţii astronomice, dotat cu telescop performant şi cupolă mobilă, iar terasa clădirii este dotată cu 2 binocluri care permit vizitatorilor să admire panorama oraşului şi să observe principalele obiective ale municipiului Bacău şi din împrejurimile acestuia.

Important!!!!

Accesul participanţilor se va face conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului Sars Cov 02.

Cu deosebită consideraţie,

Manager,
dr. Gabriela Gurău

Specia are activitate diurnă, iar indivizii sunt de obicei solitari, cu excepția perioadei de împerechere. Ciclul de viaţă durează 115 zile, parcurgând o metamorfoză completă care cuprinde 4 stadii: ou, larvă, pupă şi adult. Larvele se hrănesc cu frunzele speciilor de plante pe care au fost depuse ouăle, în timp ce adulţii consumă sucul din fructe, din animale aflate în descompunere şi din ciuperci.

Adulţii sunt consumaţi de puţine specii de prădători deoarece corpul lor conţine o mare cantitate de toxine pe care le acumulează din stadiul de larvă.

Datorită frumuseţii lor, aceşti fluturi sunt adesea capturaţi de băştinaşi sau de comercianţi pentru a fi valorificaţi în industria de artizanat. Aripile lor sunt incluse în forme din plastic transparent, care sunt apoi transformate în obiecte de decor sau bijuterii. Se comercializează şi insecte întregi, etalate, sub formă de tablouri. Pentru a obţine mai uşor exemplare vii, se obişnuieşte ca larvele să fie culese şi îngrijite până apar indivizii adulţi.

De asemenea, specia este adesea utilizată în expoziţii cu insecte vii.

anunt

Accesul către sala de planetariu se va face în grupuri de maxim 5 persoane, pe trasee stabilite şi comunicate la intrare, pentru a se evita contactul cu vizitatorii din expoziţie.

În sala de planetariu, se va aloca câte un scaun liber între fiecare dintre spectatori.

Pentru a face mai plăcută experienţa, pe scaunele care trebuie păstrate libere, se află imagini ale celor mai cunoscuţi astronauţi.

Vizionarea spectacolului este permisă numai cu păstrarea locului individual în sală şi purtarea măştii de protecţie.

La cererea cadrelor didactice / însoţitorilor de grup se pot programa şi alte spectacole de planetariu cu subiectele din domeniul astronomiei enumerate mai jos.

• CĂTRE ALTE LUMI – 28:41 minute

• CĂLĂTORIE CĂTRE UN MILIARD DE SORI – 30:54 minute

• ÎN ADÂNCUL CERULUI – 30:16 minute

• DOUĂ BUCĂŢELE DE STICLĂ – 23:00 minute

• DE PE PĂMÂNT ÎN UNIVERS – 31:45 minute

• MISTERUL MATERIEI ÎNTUNECATE – 38: 30 minute;

• UNIVERSUL – DESPRE TEMPERATURI ÎNALTE ŞI ENERGIE – 35:45 minute

• ARHEOASTRONOMIE MAYAŞĂ – 28:40 minute

Atenţie!

Accesul vizitatorilor se va face fără a depăşi 50% din capacitatea sălii de spectacole de planetariu (25 persoane maxim!). Accesul în sala de spectacole de planetariu se va face cu respectarea reglementărilor în vigoare. Ne rezervăm dreptul de a modifica programul comunicat dacă situaţia epidemiologică o va impune.

Întrucât pentru fiecare spectacol numărul de persoane care pot participa este limitat, participarea se va face doar pe bază de programare telefonică anterioară!

Important!!!

Accesul vizitatorilor pentru a participa la spectacole, se va face restricționat, conform reglementarilor în vigoare, dat fiind contextul generat de prezența virusului Sars Cov 02. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,5 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenței în clădirea Observatorului Astronomic si să atingă cat mai puține suprafețe.

Pentru înscrieri vă așteptăm să ne contactați la:

Observatorul Astronomic: tel: 0234 513724,

Persoane de contact: Muzeografii Observatorului Astronomic.

Astfel vor avea acces în sala de spectacole de planetariu:

• minim 10 persoane / spectacol
• maxim 25 persoane / spectacol

Tarif : - 5 lei / persoană / spectacol

Pentru vizitarea expoziţiei Tarifele sunt:

- 2 lei elevi, studenţi (grup şi individual);

- 3 lei grupuri organizate şi pensionari;

- 8 lei taxă individuală;

Vă aşteptăm să ne vizitaţi şi să vă relaxaţi activ!

Cu deosebită consideraţie,

Manager,
Dr. Gabriela Gurău

La nivel european, această zi este marcată prin acțiuni de ecologizare și plantare de arbori, dar și prin evenimente mai ample de informare sau conferințe cu privire la situația parcurilor naționale europene.

În acest an, Federaţia Europeană EUROPARC, stabilește pentru acest eveniment sloganul Parks – The Next Generation (Parcurile - Generația Următoare), arătând lumii că parcurile, în anul 2021, evoluează continuu, se adaptează și merg înainte. Desigur, atunci când ne gândim la următoarea generație de parcuri, implicarea tinerilor este absolut esențială la toate nivelurile de gestionare a parcurilor. La urma urmei, sunt generația următoare de profesioniști în natură. Cu toate acestea, sloganul „Generația următoare” nu se limitează doar la tineri, ci poate face referire la noi modalități de lucru, schimbări în management sau adaptări din cauza situație pandemice actuale.

Pandemia de Covid-19 a accentuat nevoia populației Europei și nu numai, de spații verzi. Contactul cu natura este esențial pentru sănătatea oamenilor, iar într-o Europă din ce în ce mai urbanizată, trebuie create mai multe oportunități pentru cetățeni să se conecteze și să exploreze în aer liber. Planul european de redresare „UE de nouă generație” promite să construiască o Europă mai bună, mai ecologică și mai rezistentă. Federaţia Europeană EUROPARC este convinsă că parcurile și zonele protejate trebuie să fie implicate în dezbaterile cu privire la viitor și găsite soluții eficiente pentru a avea o Europă mai sigură și durabilă.

Îndemnul EUROPARC este: simțiți-vă liberi să fiți creativi!

Mai multe detalii puteți afla accesând https://www.europarc.org/.

De Ziua Internațională a Biodiversității au loc evenimente prin intermediul cărora se dorește informarea a cât mai multor persoane cu privire la ceea ce înseamnă biodiversitatea, responsabilizarea persoanelor prin implicarea lor activă în diferite acțiuni de susținere a biodiversității și a naturii în general. Protejarea mediului poate să înceapă de la fiecare persoană în parte, prin activități relativ simple, care să păstreze natura așa cum este și pentru generațiile viitoare.

Sloganul acestui an pentru celebrarea zilei internaționale a Biodiversității este “Suntem parte a soluției”. Sloganul a fost ales pentru a fi o continuare a momentului generat anul trecut de tema “Soluțiile problemelor noastre se găsesc în Natura”, care ne aducea aminte că biodiversitatea rămâne răspunsul la provocările dezvoltării durabile. De la soluții inspirate din natura pentru prevenirea și stoparea schimbărilor climatice, sănatate, siguranța hranei și a apei, a mijloacelor sustenabile de trai, biodiversitatea rămâne fundația pe care construim un viitor mai bun.

Ziua Internațională a Biodiversității 2021 pune accent pe noul Cadrul global pentru biodiversitate post-2020, care va fi adoptat la cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP15) din cadrul Convenției privind Diversitatea Biologică ca o piatră de temelie pentru atingerea obiectivelor viziunii asupra biodiversității pentru 2050 (numită și „Viziunea pentru 2050”), în care se prevede o lume a „Traiului în armonie cu Natura” unde „până în anul 2050, biodiversitatea este valorificată, conservată, refăcută și înțelept utilizată, menținând funcțiile ecosistemelor, susținând o planetă sănătoasă și aducând beneficii esențiale pentru toată omenirea”. Suntem o componentă a Naturii, ca atare trebuie să fim și parte a soluționării problemelor precum pierderea biodiversității și schimbările climatice.

Pandemia de COVID-19 ne-a arătat că omenirea trebuie să conlucreze pentru depășirea provocărilor comune. În acest fel, cu toții putem fi parte a soluției.

Utilizarea binoclurilor şi a telescoapelor pentru observarea păsărilor a început în anii 1820 -1830. Interesul pentru urmărirea păsărilor a crescut permanent, astfel că în prezent există la nivel mondial organizaţii şi grupuri mari de pasionaţi de ornitologie care organizează tabere şi aplicaţii de teren în special pentru a urmări speciile migratoare.

Luna aceasta vom prezenta lucrări din sfera ornitologiei aflate în patrimoniul

instituției noastre:

1. „Un studiu analitic despre vocea păsărilor”, Stuttgard, 1920;

2. „Păsările Europei”, Roger Arnhem, Ed. Chantecler, 1977

3. „The EBCC Atlas of European breeding birds”, Londra, 1997;

4. „Dinamica şi migraţia păsărilor”, Victor Ciochia, Bucureşti, 1984;

5. „Păsările lumii”, Dimitrie Radu, Bucureşti, 1977;

6. „Mic atlas ornitologic”, Dimitrie Radu, Bucureşti , 1983;

„Folosul nu îl găseşti în cărţi multe, ci în cărţi bune” (Seneca).

La ”Muzeul de Științele Naturii” sunt deschise expozițiile permanente: ”Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei” și expozițiile temporare: „Mirodeniile – poveşti cu gust”, „O lume dispărută”, „Superorganismul – viaţa complexă a termitelor”, „Superorganismul – viaţa secretă a furnicilor”, „Personalităţi băcăuane – Prof. Univ. Dr. Gheorghe Hasan”, „Exponatul lunii - călugăriţa gigant de frunze moarte (Deroplatys desiccata)” şi „Valoarea cărții - Ornitologia”. De asemenea, o plimbare în sera muzeului şi în grădina senzorială amenajată recent în aer liber, va fi prilej de relaxare, o ocazie de a vedea specii de plante interesante și de a afla detalii privind biologia lor.

O vizită la Vivariu vă oferă posibilitatea să observați animale vii. Astfel, puteți accesa informații științifice și puteți afla lucruri interesante despre specii exotice și autohtone de pești, amfibieni, reptile și păsări. Puteţi afla informaţii legate de valorificarea cânepei de-a lungul timpului, vizitând expoziţia „Cânepa – trecut, prezent şi viitor”. Exponatul lunii mai este o specie de amfibieni - broasca râioasă verde (Bufo viridis).

Oferta culturală a subunităţii Observatorul Astronomic „Victor Anestin” cuprinde expoziţia permanentă „Universul de la Pământ la stele”, cu următoarele teme:  „Sistemul solar”, „Astronautica”, „Grupuri stelare”, „Evoluţie stelară”, „Forma şi evoluţia Universului” şi expoziţia temporară: „Astronomia în Antichitate”.

Accesul vizitatorilor se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 grade şi să poarte mască pe toată perioada prezenţei în incinta spaţiilor expoziţionale.

Programul de vizitare este:

• Muzeul de Științele Naturii: 8⁰⁰ - 16⁰⁰
• Vivariu: 8⁰⁰ - 16⁰⁰
• Observatorul Astronomic „Victor Anestin”: 8⁰⁰ - 16⁰⁰

Ne puteţi contacta la:

• Telefon 0234/512006 – Muzeul de Științele Naturii
• Telefon 0234/ 535 564 - Vivariu
• Telefon 0234/513724 – Observatorul Astronomic

Puteţi accesa paginile noastre de Facebook:

• https://www.facebook.com/complexulmuzealionborceabacau/
• https://www.facebook.com/people/Muzeul-de-Stiintele-Naturii-Bacau/100057064525720/

Vă aşteptăm!

Manager,
Dr. Gabriela Gurău

Grădina muzeului dispune acum de spaţii dedicate expoziţiilor în aer liber, acestea fiind necesare mai ales în contextul existent, când activităţile în spaţii închise au fost restricţionate.

Circuitul grădinii include un rond conceput pentru simţul vizual, unde vizitatorii pot remarca frumusețea si delicateţea florilor. Speciile de plante sunt grupate astfel încât acestea să asigure un decor eşalonat din primăvară până în toamnă. Începând din primăvară, pot fi admirate diferite soiuri de lalele (Tulipa sp.), zambile (Hyacinthus sp.), narcise (Narcissus sp.), brânduşe (Crocus sp.) şi ghiocei (Galanthus sp.), care cuceresc prin simplitatea, forma lor grațioasă și culorile puternice.

În rondul vizual sunt prezentaţi şi diferiți arbuşti şi arbori decorativi prin habitus şi frunziş: arţar roşu japonez (Acer palmatum 'Skeeter's Broom'), tuia aurie (Thuja orientntalis 'Aurea Nana'), tuia globulară (Thuja occidentalis 'Tiny Timm', Thuja occidentalis var. danica) şi tuia Smaragd (Thuja occidentalis 'Smaragd').

În sezonul estival, vizitatorii sunt invitaţi să admire diferite aranjamente florale multicolore, formate din trandafiri copăcel (Rosa sp.), trandafiri pitici (Rosa sp.), crini (Lilium sp.), potentile (Dasiphora sp.), anemone (Anemone) şi plante anuale.

Toamna, vizitatorii se pot bucura de florile spectaculoase ce înfloresc în acest sezon, diferite soiuri de crizanteme/tufănele (Chrysanthemum sp.), dalii (Dahlia sp.) şi steluţe de toamnă (Aster sp.), care surprind prin diversitatea cromatică şi prin frumuseţea lor deosebită.

Apa poate fi un instrument minunat în accentuarea anumitor zone și în creionarea unei atmosfere memorabile. Astfel, o putem auzi atunci când e prezentă sub forma unei cascade, poate fi simțită dacă stropește sau dacă se află într-o fântâniță sau bazin în care o poți atinge, poate fi văzută în oricare din formele în care este proiectată și poate stimula chiar și simțul olfactiv dacă este folosită în combinație cu diverse plante sau materiale. Plantele de la nivelul stâncăriei din spatele cascadei, cât și cele din interiorul rondului destinat pipăitului, ne oferă posibilitatea de a testa de la o senzație fină de catifea pe care o simțim la atingerea unor frunze, la senzația răcoroasă a ierbii grase sau a mușchilor printre degete, până la frunzele aspre și înțepătoare cum sunt cele ale coniferelor.

În cadrul rondului olfactiv al grădinii senzoriale, plantele prezente în spațiul expozițional se remarcă prin multiplele lor însușiri, precum mireasma, culoarea și polenul, atrăgând astfel diverse insecte, printre care se numără fluturii și albinele polenizatoare, constituindu-se astfel un microhabitat propice pentru observație și relaxare. Alături de frunzele decorative sau culorile atractive ale petalelor, plante din acest rond, ca lavanda (Lavandula angustifolia, Lavandula angustifolia 'Rosea'), menta (Mentha sp.), menta pisicii (Nepeta sp.), capătă o semnificație specială prin potențialul lor de a degaja uleiuri volatile care se lasă descoperite treptat, ca într-o simfonie a cunoașterii la nivel senzorial.

Parcurgând acest rond, indiferent dacă este primăvară, vară sau toamnă, oaspeții Muzeului se pot delecta cu această sinestezie (îmbinare de senzații diferite) și își pot găsi starea de bine în prezența plantelor cu flori delicate aflate atât spre exteriorul rondului, cât și în ghivece decorative cu formă de cupă. Pot fi enumerate specii de plante ornamentale precum: zambile Hyacinthus 'Blue jaquet' (Zambilă indigo), Hyacinthus 'Gipsy Queen' (Zambilă oranj), Hyacinthus 'Jan Bos' (Zambilă roșie), Hyacinthus 'Pink Surprise' (Zambilă roz), Hyacinthus 'Red Blended' (Zambilă roșie), Hyacinthus 'Woodstok' (Zambilă purpurie), narcise (Narcissus 'Cherfulness', Narcissus 'Petit four', Narcissus 'Tahiti', Narcissus 'Tricolett' ), petunii (Petunia sp.), crăițe (Tagetes patula), dar și plante aromatice Artemisia schmidtiana 'Nana Atraction', Lavandula angustifolia 'Rosea' (Lavandă), Mentha sp. (Mentă), Nepeta sp. (Menta pisicii). În mijlocul rondului tronează un exemplar de molid canadian (Picea glauca) cu acele sale scurte și dense, aflat în compania altor plante, precum ceapa decorativă (Allium 'Gladiator', Allium 'Globemaster').

Cunoscute mai mult pentru utilizările lor medicinale, menta, lavanda sau roinița vor capta, cu siguranță, atenția publicului prin parfumul emanat de frunze și flori, oferind o stare specială de liniște și de întoarcere spre sine, care va îndemna la noi vizite în acest spațiu privilegiat.

Rondul destinat auzului începe să prindă și el contur. Desigur, suntem la început, plantele trebuie să mai crească puțin pentru a putea auzi acel foșnet care vine în completare cu zumzetul insectelor și clopoțeii din copacul de lângă rond. În grădina senzorială totul este studiat cu înțelepciune și meticulozitate. Nu numai plante și flori, ci și umbră și lumină, mirosuri și culori, gusturi și sunete.

Grădina senzorială este benefică pentru toată lumea, deoarece ne poate stimula simțurile și relaxa mintea cu beneficii semnificative pentru corp. Obținerea unui spațiu de relaxare înconjurat de flori, plante, mirosuri plăcute și sunete nu poate reprezenta decât un pas înainte spre dorința de a restabili contactul cu natura. Și acest lucru este întotdeauna bun.

De asemenea, laturile perimetrului grădinii senzoriale sunt decorate cu specii de plante ornamentale urcătoare, precum Clematis 'Hagley Hibrid', Clematis montana 'Tetrarose', Wisteria sinensis 'Prolific', Wisteria floribunda 'Rosea', Lonicera japonica 'Halliana', Campsis radicans 'Flamenco' (Trompeta cățărătoare roșie) care întregesc spațiul expozițional, conferindu-i impresia de tot unitar.

Vă aşteptăm să ne vizitaţi şi să vă relaxaţi!

Cu deosebită consideraţie,

Manager,
Dr. Gabriela Gurău

.

.

.

Deroplatys desiccata, este o specie din Asia de Sud-Est, care trăieşte în păduri tropicale şi de tufişuri din Borneo, Indonezia, Malaezia, Sumatra și Filipine. Genul Deroplatys include mai multe specii, toate imitând frunze uscate. Diferitele tipuri pot fi distinse prin pronotum (scutul din spate). În prezent există 4 specii diferite în reproducere: D. desiccata, D. lobata, D. trigonodera și D. truncata. Toți reprezentanții acestui gen sunt răspâdiţi exclusiv în sud-estul Asiei.

Călugăriţa gigant de frunze moarte prezintă dimorfism sexual, femelele cresc până la 75-80 mm lungime, iar masculii au doar 65-70 mm lungime și sunt mult mai mici și mai ușori decât femelele. Scuturile protoraxului femelelor se termină într-o curbă ascuțită de fiecare parte, în timp ce masculii au o formă mai rotundă. Insectele au toracele turtit, foarte extins și „modele complexe de frunze” pe aripi. Culoarea călugăriţei variază de la maro pătat, maro portocaliu pal, până la un maro foarte închis.

Camuflajul acestei insecte este facilitat atât de comportament, precum și de aspectul său. Când este deranjată, se balansează ușor, asemenea unei frunze suflată de vânt. Când este amenințată, călugăriţa cade pe pământ și rămâne nemișcată. De asemenea, călugăriţa îşi poate afişa aripile sale anterioare care au câte o pată mare și neagră pe ele și aripile posterioare care au dungi negre și albe. Când aripile sunt ridicate brusc, aceste culori devin vizibile și pot speria prădătorii, cum ar fi păsările. În acelaşi timp, călugăriţa își ridică și picioarele anterioare pentru a arăta o zonă roșie cu dungi strălucitoare alb-negru (model zebră).

D. desiccata este una dintre numeroasele călugăriţe care pot fi crescute ca animale de companie. Adulții pot fi hrăniți cu greieri, molii, muște, viermi de făină sau alte insecte mari.

Schimbările climatice și alte degradări ale mediului au afectat negativ ecosistemele, determinând o frecvență crescută a dezastrelor, a bolilor noi și fatale, precum și la un declin al economiei globale. Dar, la fel cum schimbările climatice și virusul SARS-CoV-2 ne amintesc dureros de răul pe care l-am provocat, „Restore Our Earth” ne amintește de oportunitățile care ne stau în față. Trebuie să ne restaurăm Pământul, nu doar pentru că ne pasă de mediul natural, ci pentru că depindem de acesta. Avem nevoie ca planeta să fie bine pentru a ne asigura locurile de muncă, mijloacele de trai, sănătatea, supraviețuirea și fericirea.

O planetă sănătoasă nu este o opțiune - este o necesitate.

Aveți posibilitatea să vizionați live evenimentul joi, 22 aprilie, accesând adresa: https://www.earthday.org/earth-day-2021.

Schimbările climatice și alte degradări ale mediului au afectat negativ ecosistemele, determinând o frecvență crescută a dezastrelor, a bolilor noi și fatale, precum și la un declin al economiei globale. Dar, la fel cum schimbările climatice și virusul SARS-CoV-2 ne amintesc dureros de răul pe care l-am provocat, „Restore Our Earth” ne amintește de oportunitățile care ne stau în față. Trebuie să ne restaurăm Pământul, nu doar pentru că ne pasă de mediul natural, ci pentru că depindem de acesta. Avem nevoie ca planeta să fie bine pentru a ne asigura locurile de muncă, mijloacele de trai, sănătatea, supraviețuirea și fericirea.

O planetă sănătoasă nu este o opțiune - este o necesitate.

Aveți posibilitatea să vizionați live evenimentul joi, 22 aprilie, accesând adresa: https://www.earthday.org/earth-day-2021.

Cercetătorii au urmărit ordinea exemplară care domneşte în statul insectelor sociale şi au constatat câtă asemănare se poate găsi între viaţa lor socială şi a noastră. Entomologii au descris în cărţile de specialitate despre cum sunt organizate societăţile de insecte sociale şi cum a apărut acel instinct superior, care face din aceste colonii o unitate aşa de bine definită, încât se poate numi societatea lor un organism, organismul social.

Se poate spune că insectele sociale influențează ecosistemele în care trăiesc. Adevăratele insecte sociale - toate furnicile și termitele, precum și unele albine și viespi - reprezintă 75% din biomasa lumii insectelor, potrivit lui Edward O. Wilson. O colonie de albine sociale poate număra zeci de mii de indivizi și sute de milioane de furnici pot trăi împreună într-o supercolonie de cuiburi interconectate.

Luna aceasta prezentăm lucrări din sfera entomologiei aflate în patrimoniul instituţiei noastre, dedicate insectelor sociale.

1. Albinele de T.A. Bădărău, editura Cartea Românească Bucureşti, 1938
2. Unsere Honigbiene de prof. K. Sajo, Stuttgard, 1909
3. European Red List of Bees, European Union, 2014
4. The Enciclopedia of Animals, 2008
5. Termitele de M. A. Ionescu, editura Academiei Republicii Socialiste România, 1980
6. Excursie în imperiul furnicilor, de Frank Stevens, Linz 1910
7. The insect societies, de Edward O. Wilson, 1979.

Inseparabilii se caracterizează prin faptul că își căptușesc cuibul cu coajă de pomi de esență moale (la noi răchită, salcie), pe care o transportă în cuib purtând-o în cioc sau ținând-o între penele crupionului.

Englezii îi numesc LOVE BIRD (păsările dragostei sau inseparabilii) deoarece în secolul trecut s-a importat prima pereche în Anglia, după o perioadă de timp a murit una dintre păsări și la câteva zile a murit și a doua.

Au obiceiul să muște degetele și picioarele altor păsări cu care conviețuiesc, provocându-le răni grave.

Agapornișii sunt păsări preferate de crescători deoarece se îmblânzesc și se acomodează în captivitate foarte ușor. Se reproduc în lunile ianuarie-martie, ocupând cuiburile altor păsări, sau în scorburi de copac.

Există nouă subspecii de papagal Agapornis. În general, are corpul de culoare galbenă, verde sau albastră, culoarea capului diferind la fiecare subspecie. 

Hrana este constituită din semințe de floarea soarelui (în cantitate foarte mare, deoarece agapornișii nu se îngrașă ca alți papagali sau peruși), mei, porumb, ovăz, dughie, cânepă, verdeață și morcov.

Prezintă un rizom (tulpină subterană) viguros ce are numeroase rădăcini adventive. Frunzele alcătuiesc o rozetă la baza tulpinii, limbul acestora este alungit și se îngustează brusc prezentând câte un pețiol scurt și aripat. Florile sunt grupate în formă de umbrelă în vârful tulpinii. Caliciul este scurt, alcătuit din sepale verzi unite, de formă cilindrică. Umbela (inflorescența) are în componență 5-10 flori. Corola tubuloasă este alcătuită din petale galben-aurii care după uscare capătă o culoare verzuie. Fructele sunt capsule cu o formă alungită care conțin semințe mici de culoare brună. Înflorește în perioada martie-aprilie.

Ciuboțica cucului este o plantă medicinală, ale cărei flori, frunze, rizomi și rădăcini se folosesc în scop terapeutic datorită conținutului în saponine, flavonoide și vitamina C. Principiile active extrase din această plantă au multiple utilizări în fitoterapie mai ales în tratarea afecțiunilor respiratorii, tulburărilor gastro-intestinale sau a celor nervoase. Preparatele obținute se utilizează cu precauție, deoarece consumate în doze mari produc toxicitate organismului.

În trecut, preparatul obținut din rizomi și rădăcini se utiliza pentru scoaterea petelor de pe îmbrăcăminte sau în combinație cu alte produse de curățat, datorită conținutului în saponine.

De asemenea, alături de infuzia obținută din flori, pentru tratarea diverselor afecțiuni, din frunzele tinere se poate prepara salată sau supă, datorită conținutului mare de vitamina C.

Primula veris este apreciată ca plantă ornamentală, fiind cultivată sub diferite forme hibride. Înmulțirea se face prin semințe.

În legătură cu aspectul grupat al florilor pe tulpina plantei de ciuboțica-cucului, a luat naștere o legendă conform căreia, odinioară, niște oameni au încercat să intre în Rai prin ușa din spate. Sfântul Petru, păzitorul ușii din față a Raiului, a prins de veste și speriat de acei oameni răi, și-a scăpat pe pământ mănunchiul de chei. Ajunse pe pământ, aceste chei s-au risipit și au stat la originea actualelor plante de ciuboțica-cucului, uimind prin frumusețea și delicatețea lor.

Vă invităm să ne urmăriți și pe canalul de youtube al instituției noastre!

https://www.youtube.com/watch?v=Yik3vYql1Kg.

Ziua Păsărilor nu semnifică doar celebrarea semnării Convenţiei, ci şi perioada de migrare a păsărilor din iarnă spre primăvară. Primul eveniment ecologic al lunii aprilie, cu o istorie centenară, are, invariabil, ca scop să educe noua generaţie spre a iubi şi a avea grijă de păsările sălbatice.

În România, această sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, fiind sărbătorită mai ales în şcoli. Elevii instalau în acea zi sau în duminica apropiată cuiburi artificiale pe care le construiseră pentru păsari în timpul iernii. Această tradiţie a fost reînviată în 1993 de Societatea Ornitologică Română. Din luna martie a anului 1994, Ziua Păsărilor este sărbătorită în fiecare an în România.

Din cele aproximativ 10.000 de specii de păsări din lume, avifauna din România include un total de 436 specii, dintre care o specie a fost introdusă în ţara noastră. Alte 10 specii se găsesc accidental în România și nu sunt incluse în numărul total al speciilor. La ora actuală, 12 specii sunt ameninţate la nivel global.

Ariile de Importanță Avifaunistică au ca obiective menținerea populațiilor de păsări sălbatice și concentrarea activităților de conservare pentru protecția acestor suprafețe. În România au fost identificate 132 Arii de Importanță Avifaunistică (AIA), însă prin hotărâre de guvern au fost desemnate 148 de Arii de Protecție Specială Avifaunistică.

Printre speciile de păsări protejate prin lege din România se numără: pelicanul comun și creț, egreta mare, egreta mică, călifarul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, codalbul, nagâțul de stepă, culicul mic, gâsca cu gât roșu, șoimul dunărean, acvila țipătoare mică, dropia, vânturelul mic, gârlița mică, acvila de câmp, lopătarul etc.

În termenii actuali ai protecției naturii, a ocroti păsările înseamnă a păstra nealterate caracteristicile mediului natural cu tot ceea ce implică această definiție: reducerea și eliminarea poluării apei, solului și aerului, diminuarea cantității de pesticide utilizate în agricultură și silvicultură, refacerea unor habitate (păduri, mlaștini, pajiști) într-o formă cât mai apropiată de cea naturală, diminuarea sau eliminarea acțiunilor umane exercitate direct asupra păsărilor (capturare cu capcane, vânătoarea, distrugerea cuiburilor).

Se cunoaște faptul că unele specii de păsări care în trecut erau dependente de un anumit tip de habitat au dispărut, iar altele au încercat să se adapteze la medii noi de viață profund modificate sau la unele nou create de om. Pe de altă parte, oamenii au posibilitatea de a ajuta păsările asigurându-le condiții de cuibărit și de hrănire, iar acest lucru se poate face oriunde, atât în rezervații naturale, cât și în grădini sau în parcuri.

Brâncuși spunea: «„Spre imensitatea văzduhului” – aceasta este „Pasărea” mea. Copil fiind, am visat totdeauna că aș fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani, port nostalgia visului acestuia și continuu să creez „Păsări măiestre”. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însușirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul…»

Pentru mai multe informații legate de Ziua Internațională a Păsărilor puteți accesa următoarele link-uri: https://www.sor.ro/ziua-pasarilor-2021-pastrati-distantarea-sociala-dar-apropiati-va-de-natura/;
https://www.facebook.com/SOR.BirdLifeRomania.

Revista științifică Studii și Comunicări poate fi accesată în prezent pe site-ul dedicat: http://www.studiisicomunicaribacau.ro/, conceput și administrat de Complexul Muzeal de Știintele Naturii “Ion Borcea” din anul 2018.

Colaborarea între cele două instituții are loc sub egida Recomandării Comisiei Europene din 27 octombrie 2011 privind privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală.

Publicațiile digitalizate urmează a fi expuse online în site-ul web ProEuropeana-Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale (www.biblioteca-digitala.ro) administrate de Secția Biblioteci digitale din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, Ministerul Culturii (au apărut deja o parte din publicațiile noastre pe Biblioteca Digitală Naţională: https://biblioteca-digitala.ro/?publicatade=1327-complexul-muzeal-de-stiintele-naturii-ion-borcea-bacau).

Aplicația ProEuropeana- Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale a fost creată din dorința de a contribui la accesarea rezultatelor cercetărilor istorice, arheologice, antropologice, de științele naturii, geografie și etnografie desfășurate de către cercetătorii români cu precădere din domeniile științelor umaniste.

De asemenea volumele digitizate vor putea fi accesate ulterior și în Europeana, biblioteca digitală europeană, la adresa www.europeana.eu.

Cu deosebită consideraţie,

Manager,

dr. Gabriela Gurău

 EARTH HOUR brand înregistrat de organizația WWF (World Wide Fund for Nature) la nivel global. După un an în care nevoia de natură a fost resimțită mai mult ca niciodată, Earth Hour 2021 aduce împreună oamenii pentru a proteja natura sălbatică, dar și natura din viața noastră de zi cu zi. Mesajul este același la nivel mondial: problemele cauzate de schimbările climatice și de extra-consum sunt atât de grave, actuale și complexe, încât este nevoie urgentă de acțiune, la nivel global, iar vocea comună a milioane de oameni de pe tot globul ajunge poate și în cele mai înalte foruri ale decidenților.

Cum puteți să participați?

Foarte simplu: în data de 27 martie 2021, între orele 20:30 – 21:30 stingeți luminile, scoateți din priză toți consumatorii pe durata celor 60 de minute, timp în care vă puteți plimba, admira natura sau puteți privi cerul înstelat!

ORA PĂMÂNTULUI trebuie să însemne mai mult decât o singură oră pe an în care ne gândim sau ne pasă de planetă!

După ORA PĂMÂNTULUI și în fiecare zi: Faceți schimbări pe termen lung în viața voastră care să reducă impactul asupra mediului (economisiți energia electrică și apa, colectați selectiv deșeurile, etc.).

Cele mai cunoscute publicaţii sunt cele ale pedagogului francez Pierre Athanase Larousse (1817 - 1875) care a înfiinţat o editură cunoscută sub denumirea de Librairie Larousse, unde dicţionarele şi enciclopediile sunt principalele subiecte.

„Enciclopedia Română” a fost prima enciclopedie publicată la noi în țară, apărută la Sibiu între anii 1898-1904. Era structurată în trei volume. Opera, a fost coordonată de publicistul bănăţean Cornel Diaconovici şi a fost realizată sub patronajul „Asociaţiei transilvane pentru literatura şi cultura poporului român”. Au scris şi au colaborat aproape 200 de reprezentanţi ai elitei româneşti din toate provinciile.

În mare măsură apariţia internetului a marcat începutul sfârşitului pentru enciclopediile pe hârtie, cunoştinţele cuprinse în paginile acestor lucrări sunt acum încărcate în mediul virtual. Odată cu trecerea timpului, enciclopediile pe hârtie, care au fost de referinţă în trecut, le vom găsi, ca şi patefonul ori locomotiva cu aburi, doar în muzee.

În cadrul proiectului „Valoarea cărţii” expunem câteva enciclopedii valoroase din punct de vedere ştiinţific aflate în patrimoniul instituţiei noastre:

„Marea Enciclopedie Agricolă, de la A-C”, apărută în anul 1937 la Editura P.A.S. – Bucureşti, prima operă de specialitate de acest gen apărută în România, ţară preponderent agricolă;

„Enciclopedia Ştiinţelor Filozofice. Filozofia naturii” scrisă de Georg Wilhelm Friederich HEGEL, apărută în Berlin în anul 1842, tradusă în limba română şi editată în 1971 la Bucureşti, de Editura Academiei R.S. România;

„ Le Petit Larousse” , 1995, Paris;

„ Marea carte a cunoaşterii”, 2005, Editura Litera Internaţional, Bucureşti;

„Animale” Ghid vizual complet al lumii sălbatice, 2006, Editura Rao, Bucureşti.

Acest ansamblu multilateral de cunoștințe strânse în urma multor decenii de căutări şi cercetări au importanţă atât istorică, culturală, economică, geografică, ştiinţifică, dar şi de îmbogăţire a culturii generale.

Citind enciclopediile, trăim o mie de vieţi!

Ce se întâmplă de Ziua Mondială a Apei?

Înainte cu o zi, UN-Water lansează o campanie publică globală prin intermediul www.worldwaterday.org și pe social media, oferind oamenilor și organizațiilor instrumentele pentru promovarea campaniei. Guvernele, organizațiile, companiile, școlile și mulți alți actori organizează, de asemenea, activități de Ziua Mondială a Apei.

Raportul mondial al ONU privind apa este publicat de Ziua Mondială a Apei, concentrându-se pe același subiect ca și campania și recomandând orientarea politicii pentru factorii de decizie.

Despre ce este Ziua Mondială a Apei 2021?

Ziua Mondială a Apei 2021 este despre prețuirea apei. Campania arată modul în care dezvoltarea economică și o populație globală în creștere înseamnă că agricultura și industria au nevoie de mai multă apă, iar producția intensivă de energie care folosește apa crește pentru a satisface cererea.

Valoarea apei este cu mult mai mult decât prețul ei - apa are o valoare enormă și complexă pentru gospodăriile noastre, cultură, sănătate, educație, economie și integritatea mediului nostru natural. Dacă trecem cu vederea oricare dintre aceste valori, riscăm să gestionăm greșit această resursă finită, de neînlocuit.

Ce reprezintă apa pentru tine?

Apa înseamnă lucruri diferite pentru persoane diferite.

• În gospodării, școli și la locul de muncă, apa poate însemna sănătate, igienă, demnitate și oportunitate.

• În agricultură, industrie și producerea de energie, apa poate însemna securitate, productivitate și sustenabilitate.

• În viața noastră personală, apa poate însemna o legătură cu natura, religia și comunitatea.

Conform Programului ONU pentru Evaluarea Apelor Mondiale 2017, în lume peste 80% din apele uzate sunt deversate netratate în mediu, în timp ce aproximativ 2 miliarde tone deşeuri umane sunt eliminate zilnic în cursurile de apă. 57 milioane ani de viaţă sunt anual pierduţi sau trăiţi cu dizabilităţi din cauza calităţii necorespunzătoare a apelor, a igienei şi salubrizării superficiale, precum şi a practicilor agricole defectuoase. La nivel global, 58% din bolile diareice – o cauză majoră a mortalităţii infantile (4 000 de copii mor zilnic din cauza apei poluate şi a sanitaţiei necorespunzătoare) - sunt cauzate de lipsa accesului la apă necontaminată şi la salubritate de bază, provocând anual circa 1,8 milioane decese.

Pornind de la realitatea că aproape un miliard de oameni trăiesc în condiţii de subnutriţie, în timp ce resursele de apă dulce sunt în scădere, obiectivele Zilei Mondiale a Apei privesc:

- raţionalizarea consumului de apă în gospodării, agricultură şi industria alimentară;

- reducerea risipei de alimente: 30% din alimentele produse la nivel mondial sunt aruncate;

- promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, cu accent pe alimente produse cu consum mai mic de apă.

Cantitatea de apă necesară pentru producerea hranei este de trei ori mai mare faţă de necesarul pentru băut, ceea ce arată importanţa apei ca pilon esenţial al securităţii alimentare. În condiţiile în care populaţia lumii este în continuă creştere, iar 30% din alimentele produse pe plan mondial rămân nefolosite şi se risipesc, resursele de apă ale omenirii, considerate în descreştere, vor deveni în curând insuficiente pentru satisfacerea necesităţilor alimentare. 

Datele statistice arată că 2,1 miliarde de oameni trăiesc fără a avea apă potabilă acasă; una din patru şcoli primare nu are serviciul de apă potabilă, iar elevii folosesc surse neprotejate; peste 700 de copii sub vârsta de cinci ani mor în fiecare zi de diaree, fapt care are legături cu calitatea apei şi proasta gestionare a sistemului de salubritate; la nivel global, 80% din persoanele care trebuie să utilizeze surse de apă nesigure şi neprotejate locuiesc în zonele rurale; aproximativ 4 miliarde de oameni - aproape două treimi din populaţia lumii - se confruntă cu un deficit sever de apă în cel puţin o lună a anului; 700 de milioane de oameni din întreaga lume ar putea fi strămutate, din cauza lipsei acute a apei, până în 2030.

În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”, potrivit căruia toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic, ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Pentru a accelera eforturile de a face faţă provocărilor legate de apă, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat anii 2018-2028 Deceniul internaţional de acţiune "Apă pentru Dezvoltare Durabilă", care a început odată cu marcarea Zilei Mondiale a Apei, la 22 martie 2018, şi se va încheia în ediţia din 2028 a Zilei Mondiale a Apei.

Leonardo da Vinci spunea  “În râuri, apa pe care o atingi este cea din urmă care a trecut şi cea dintâi care vine”, iar noi completăm: Cu toţii folosim apa, împreună trebuie să o protejăm pentru generaţiile viitoare! Nici un efort nu e prea mare ca “seva vieţii” să nu sece!

Cuibul este construit în vegetație deasă, ferit de ochii prădătorilor. Femela depune 5-7 ouă, o singură dată pe an, pe care le clocește timp de 16-21 de zile. La creșterea puilor pot participa și alți adulți, de regulă pui din anul anterior.

Exemplarele care cuibăresc în zonele mai calde ale continentului pot avea și o a doua serie de pui, de regulă mai puțin numeroasă ca prima.

Trăiește în ape dulci stătătoare, ape de câmpie cu vegetație subacvatică. Poate tolera concentraţii scăzute de oxigen şi poluarea (Kottelat şi Freyhof, 2007). Indivizii care trăiesc în lacuri migrează la gurile râurilor pentru a evita concentrațiile scăzute de oxigen de pe timpul iernii. Specia Carassius auratus gibelio are un impact negativ asupra unor specii native cum sunt linul (Tinca tinca) și caracuda (Carassius carassius), cu care concurează atât asupra resurselor trofice cât și spațiale. Carasul argintiu este mult mai rezistent la boli, la lipsa de oxigen din apă, la condiții de viață foarte aspre. În plus, afișează un comportament agresiv considerabil, toate acestea contribuind la dominația sa asupra speciilor amintite

Reproducerea se realizează primăvară, când apa atinge 8-10 grade, cam în aceeași perioadă cu crapul. Depunerea icrelor durează până la sfârșitul verii în 2-3 serii. La această specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele, exemplarele mascul suferind după această vârstă fenomenul de transformare în femele (ginogeneza).

Hrana preferată a carasului constă din insecte acvatice și larvele acestora, viermi, melci și scoici mici de apă, semințe și muguri de plante și materii vegetale în descompunere, precum și icre de pește. Nu este pretențios în privința hranei, mâncând tot ceea ce îi este pe plac de pe fundul apei.

Răspândirea lui extraordinară se datorează rezistenței deosebite la poluare și lipsa oxigenului, cât și prolificității sale. Vara, când alți pești nu mai mușcă, carasul este cel care poate salva o partidă de pescuit. Carasul este un pește care rezistă și scos din apă, mai multe ore, mai ales dacă este învelit într-o cârpă udă și nu i se usucă solzii. Nu o dată carașii aduși acasă la sfârșitul zilei de pescuit și puși într-un vas cu apă reîncep să înoate.

Expunem câteva determinatoare extrem de valoroase atât din punct de vedere ştiinţific cât şi al vechimii lor, aflate în patrimoniul instituției noastre:

• Die europäischen Hemiptera - determinator apărut în anul 1861, la Viena, care a aparţinut Bibliotecii Societăţii Ardelene de Ştiinţele Naturii;

• Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România - primul determinator de plante scris în limba română, apărut în anul 1923;

• Lepidopteron Liber - determinator de fluturi din anul 1972, cu desene realizate de dr. doc. Victor Nadolschi;

• Determinator al muştelor sinantrope din Republica Populară Română - publicat în anul 1962

• Ciuperci - determinator de ciuperci apărut în anul 1971.

În Convenția Ramsar sunt înregistrate până în prezent peste 2225 situri. România a ratificat Convenția prin Legea nr.5/1991 și deține 20 zone umede declarate situri Ramsar.

Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău și Colegiul Mihai Eminescu în data de 02.02.2021 au derulat activitatea cu tema „Zonele umede și apa – inseparabile și esențiale pentru viață”. Manifestarea a fost organizată online.

Penajul masculului și al femelei sunt asemănătoare. Creștetul capului este negru până la ceafă, tot negre sunt și zona de pe spate de la baza cozii, zona din jurul ochilor, gușa, remigele primare și penele cozii. Spatele și remigele secundare au culoarea cenușie-albăstruie. Pe obraji au două pete mari albe, bine delimitate de penajul din jur printr-o dungă neagră. Gușa, pieptul și părțile laterale ale gâtului sunt de un cenușiu-albăstrui deschis. Penele de sub coadă și cele de pe pulpe sunt albe. În rest, partea inferioară a corpului este acoperită cu pene cenușiu-roșcate. Ochii sunt înconjurați de câte un inel de culoare brun-roșcată. Ciocul este puternic, butucănos, are părțile laterale albicioase și se termină cu un vârf albicios. Picioarele sunt de culoarea roșiatică. Lungimea corpului este de aproximativ 14 cm.

Deosebirea sexelor se face după ținută, masculul are ciocul mai puternic și mai deschis la culoare, și de asemenea, are capul mai mare și mai puternic. Un alt mod de recunoaștere al masculului este după cântec. Cântecul mascului este foarte melodios, se aseamănă cu sunetele de clopoțel. Cântecul diferă de la un exemplar la altul. Femelele scot sunete mai înăbușite decât masculii.

Orezarii sunt păsări preferate de crescători deoarece se acomodează foarte ușor în captivitate, iar din punct de vedere al înmulțirii nu ridică probleme.

Aceste păsări sunt crescute în captivitate în colivii sau voliere unde se reproduc ușor. În timpul împerecherii temperatura camerei trebuie să fie de 18-20 de grade C, iar în timpul iernii păsările nu trebuie să fie ținute afară, chiar dacă temperatura este cu câteva grade peste zero.

Orezarii obișnuiesc să își apere teritoriul cu multă îndârjire, de aceea în colivie, unde spațiul este mai redus, se va ține doar câte o pereche. Hrana orezarilor constă din amestec de semințe pentru păsări de pădure, mei, glanț, dughie, orez nedecorticat, cereale încolțite, ou fiert de găină, pesmet și verdeață. Aceste păsări adoră să se scalde.

La aproximativ șase zile de la împerechere, femela depune 4-6 ouă care sunt clocite de ambii parteneri pe rând. Orezarilor nu le place să fie deranjați, da aceea, la cel mai mic zgomot vor părăsi cuibul. După 13 zile de la clocit, din ouă ies puii, care la început sunt complet golași. După 10 zile, puii deschid ochii, iar după trei săptămâni sunt complet îmbrăcați cu pene. Încep să zboare după 24-28 de zile.

Orezarii pot scoate mai multe serii de pui într-un an, dar este recomandat ca fiecare pereche să aibă doar trei serii de pui într-un an pentru a nu slăbi vigoarea și sănătatea păsărilor.

Ameninţări şi măsuri de conservare

Specia este amenințată de vânătoare, în special pe rutele de migrație și în teritoriile de iernare și de otrăvirea cu pesticide de pe terenurile agricole. Schimbările climatice o fac vulnerabilă prin restrângerea teritoriului de cuibărit.

Aceste volume, prezentate în expoziția Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” din Bacău, sunt scrise în urma unor activități ample de cercetare, de peste 14 ani. Ele sunt lucrări științifice de faună, biologie și sistematică. Grigore Antipa a elaborat proiecte de convenții internaționale în vederea reglementării pescuitului în Dunăre, Marea Neagră și Prut.

La începutul secolului al XX-lea, s-a ocupat de lucrări hidrotehnice, îndiguiri, de săparea canalelor din Delta Dunării, rezultatul în urma acestor lucrări fiind acela că producția de pește a crescut de zece ori.

Volumele scrise sunt de interes național, deoarece în urma cercetărilor naturaliste și științifice sunt trase concluzii necesare punerii unei baze de dezvoltare economică a țării.

De ce mai sunt importante aceste cărți scrise în urma cu mai bine de 100 de ani? Deoarece cuprind, alături de informația științifică, și o parte din etnografia poporului român, a pescuitului, nume populare românești ale instrumentelor de pescuit, date statistice privind producția de pește, prețurile peștelui și alte date economice și comerciale, cu valoare documentară.

Vivariul, situat în str. Popa Șapcă, nr. 3, vă prezintă următoarele expoziții permanente ”Expoziția de păsări exotice cântătoare și de ornament”, „Specii autohtone și exotice de pești” „Rase de porumbei” „Amfibieni si reptile”. În cadrul acestei locații puteți vizita și expoziția temporară „Cânepa – trecut, prezent și viitor”.

Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, situat în str. Ion Ghelu Destelnica nr. 8, etalează expoziția permanentă „Universul – de la Pământ la stele” și expoziția temporară „Astronomia în antichitate”, iar această incursiune printre stele este completată de un spectacol de planetariu.

Casa Memorială „Ion Borcea” din Comuna Racova adăpostește o valoroasă expoziție de obiecte personale care au aparținut savantului Ion Borcea.

Accesul vizitatorilor se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezența virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, vizitatorii trebuie aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenței în expoziíile Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” și să atingă cât mai puține suprafețe.

Vă aşteptăm !

Peştii din genul Hemichromis nu trebuie ţinuţi în acvarii mai mici de 150 de litri.
Acvariul trebuie să aibă un substrat nisipos şi să fie decorat cu grote din piatră în care peştii să se poată ascunde. Este indicat ca în acvariile cu astfel de peşti să existe și câteva roci plate. Plantele nu sunt necesare, mai ales că multe dintre ele vor fi distruse de peştii din aceasta familie.

Reproducerea acestei specii oferă o experientă foarte interesantă acvaristului. Masculii sunt mai coloraţi decât femelele şi au aripioarele dorsale şi anale mai lungi şi ascuţite. De obicei femelele sunt mai mici. Pe perioada depunerii icrelor numai perechea care depune va rămâne în acvariu.

În acvariul de reproducere apa trebuie să aibă o duritate de aproximativ 15 dH, iar pH-ul să aibă o valoare de 7,0 (aprox). Temperatura din acvariu trebuie menţinută la 26°C. În cele mai multe cazuri jocul nupţial este violent şi se sfârşeşte abia când femela este dominată complet. Perechea va alege o piatra plată, ghiveci sau chiar sticla acvariului pentru depunerea icrelor.

Dupa ce icrele sunt depuse de către femelă, masculul le va fertilizeaza imediat. Alevinii sunt transportaţi în gură de către femelă până la noul loc de creştere. După depunere, perechea sapă o groapă în substratul acvariului, unde vor fi mutaţi alevinii după eclozare.

Atât masculul cât şi femela sunt foarte atenţi cu urmaşii lor. Când unul dintre părinţi are grijă de pui, celălalt păzeşte zona din jurul cuibului şi invers. Puii eclozează din icre în trei zile şi încep să înoate liber în masa apei după patru zile. La această vârstă sunt destul de mari şi pot fi hrăniţi cu hrană uscată pisată şi cu larve (naupi) de Artemia salina.

Bondarul lui Cullum (Bombus cullumanus serrisquama) este una dintre speciile amenințate cu dispariția la nivel european. În ultimile decenii, populațiile acestei specii s-au redus cu aproximativ 80%, în primul rând din cauza modificării practicilor agricole de cultivare a unor plante leguminoase pe arii extinse, precum trifoiul, sursa principală de hrană pentru această specie. Ca urmare, Bombus cullumanus prezintă populații puternic fragmentate, aflate în doar câteva locații din Europa, România fiind una dintre țările în care această specie încă viețuiește. Alte amenințări care au determinat declinul acestei specii sunt: utilizarea pe scară largă a pesticidelor, intensificarea agriculturii și schimbările climatice, cercetătorii previzionând dispariția ei din natură până în anul 2050.

Din acest motiv, bondarul lui Cullum a fost inclus în Lista Roșie a Albinelor din Europa (2014) de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) ca specie Critic Amenințată (CR).

Colecția de entomologie a Complexului Muzeal de Științele Naturii ⹂Ion Borcea” Bacău deține singurele exemplare capturate în România ale acestei specii. Acest aspect subliniază încă o dată importanța muzeului ca trezorier de specii rare, unele dispărute din natură, ca instrument cheie în studierea biodiversității și a modificărilor apărute în compoziția sa peste timp, în monitorizarea trendului populațiilor diferitelor specii și a habitatelor acestora și implicit în conservarea patrimoniului natural.