EVENIMENTE
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
COMUNICAT DE PRESĂ
Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău, lansează de sărbători, special pentru publicul din mediul digital, Turul virtual 3D al Observatorului Astronomic “Victor Anestin”. Pentru cei dintre voi care nu ne-ați vizitat încă, este o ocazie de a descoperi expozițiile noastre. Pentru vizitatorii noștri fideli este o oportunitate de a fi prezenți din nou în expozițiile de la Observatorul Astronomic. Atingem și prin această modalitate, unul dintre obiectivele noastre, anume acela de a pune în valoare patrimoniul existent prin publicarea acestuia şi în mediul virtual, în scopul cunoaşterii, educării, recreerii.
Contextul pandemic ne-a determinat în ultima perioadă să ne adaptăm serviciile culturale oferite publicului larg, la noile condiții apărute. Dacă anul trecut am lansat un canal de YouTube, am îmbogățit postările noastre din social media, în acest an, am continuat să îmbinăm activitățile din mediul real cu cele din mediul virtual, iar răspunsul publicului a fost cel așteptat.
Vă mulțumim fiecăruia în parte, pentru că ne-ați fost aproape de-a lungul acestui an și nu numai.
Drept răsplată, vă oferim, ca parte a unuia dintre proiectele noastre ce vizează prezența instituției în mediul virtual, acest tur de vizitare. Urmând link-ul: https://turvirtual.real-tour.ro/view/observatorul-astronomic-bacau/tur-3d veți vizita virtual Observatorul Astronomic “Victor Anestin” Bacău. Cei mai meticuloși dintre voi îl vor “descoperi” pe Moș Crăciun!!! Dacă l-ați găsit, dați share, pentru ca și alți iubitori ai astronomiei să îl întâlnească!
Noi vă vom fi alături și în anul care vine!
Vă dorim ca anul 2022 să fie mai generos decât a fost anul 2021, să vă aducă sănătate, liniște sufletească, să vi se împlinească dorințele și să fiți, ca și noi “Permanent deschiși pentru cunoaștere!”.
Cu deosebită prețuire,
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Proiectul cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”
PEŞTERI DIN ROMÂNIA
Biblioteca este un cabinet magic în care există mai multe spirite vrăjite.“
(Jorge Luis Borges)
Primele informaţii despre peşterile de pe teritoriul ţării noastre au fost publicate de J. Fridvalsky în lucrarea „Mineralogia magni Principatus Transsilvaniae“, apărută la Cluj în anul 1767. În anul 1772, E. Nedetzky a vizitat Peştera de la Fânaţe din munţii Bihor şi a publicat doi ani mai târziu în limba latină, la Viena o relatare detaliată. Aşadar încă din secolul al XVIII-lea există mărturii scrise despre peşterile din Transilvania şi Banat, aceste peşteri fiind apoi citate şi preluate în toate tratatele şi monografiile geografice despre Transilvania. În anul 1884, E. A. Bielz face un prim bilanţ al acestora citând 73 de cavităţi naturale, în următorii ani adăugând încă 20 de peşteri.
Printre oamenii de ştiinţă români pasionaţi de speologie îl menționăm pe Gheorghe Munteanu Murgoci (fondatorul pedologiei ca știință în România) care în anul 1898 publică prima lucrare în limba română, în care sunt menţionate multe peşteri din Carpaţii Meridionali şi descrie în mod detaliat peşterile Stogu şi Posada.
Înființarea la Cluj a Institutului de speologie face ca, 26 aprilie 1920 să fie considerată data de naștere a speologiei românești. Acest institut este opera lui Emil Racoviţă, personalitate științifică de mare prestigiu, considerat fondatorul biospeologiei.
Pe data de 15 iulie 1904, savantul român a descoperit într-un lac cu apă dulce din Cueva del Drach (Peştera Dracului) din insula Mallorca (Baleare) un crustaceu izopod orb. Neaşteptata descoperire l-a determinat să se dedice explorării peşterilor şi studierii organismelor subterane. Rezultatele cercetărilor sale le-a comunicat în faimoasa lucrare „Essai sur les problems biospeologiques“ apărută pe 15 mai 1907 la Paris. Acest eseu despre fauna cavernicolă a fost numit de Grigore Antipa, în 1927, „certificatul de naștere a biospeologiei“, de R. Jeannel în 1948 „statutul fundamental“ al noii discipline, de A. Vandel în 1964 „celebrul manifest al lui Emil Racoviţă“ iar de C. Motaş în 1969 „piatra unghiulară a biospeologiei“.
Munca susţinută a generaţii de cercetători ai lumii subterane a teritoriului ţării a condus la studiul sistematic al patrimoniul ei speologic. Acestor generaţii le datorăm toate cărţile de specialitate extrem de valoroase, editate până în prezent.
Biblioteca de specialitate a Complexului Muzeului de Științele Naturii „Ion Borcea”, expune din colecția de carte proprie volume despre peșteri din România, biospeologie şi nu în ultimul rând despre viaţa lui Emil Racoviţă.
Vitrina, pe care vă invităm să o vizitaţi, se găseşte în sala de expoziţii a muzeului până pe data de 14 ianuarie 2022.
- M. Bleahu, V. Decu, Şt. Negrea, C. Pleşa, I. Povară, I. Viehmann - „Peşteri din România“, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976;
- M. Şerban, I. Viehmann, D. Coman - „Peşteri din România“, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1961;
- M. Bleahu - „Omul şi peştera“, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1978;
- C. Motaş, C. Ghica - „Emil Racoviţă 1868-1947“, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968, (carte tradusă în limba franceză);
- C. Motaş, C. Ghica - „Emil Racoviţă Fondatorul biospeologiei“, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969;
- Şt. Negrea, Alexandrina Negrea, A. Ardelean - „Biodiversitatea în mediile subterane din România“, „Vasile Goldiş“ University Press, Arad, 2004.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII DECEMBRIE
la Vivariu este TURTURICA DIAMANT (Geopelia cuneata)
Turturica diamant (Geopelia cuneata) este o pasăre de mici dimensiuni, originară din Australia. Cea mai mică specie de porumbel, turturica diamant, este și o îndrăgită pasăre de colivie, fiind considerată cea mai frumoasă dintre turturicile existente.
Dimensiunile adulților sunt cuprinse între 19 și 24 cm, cu o coadă în lungime de 10 cm. Coloritul principal este cenușiu-albăstrui cu pete albe și vârfuri aripilor negre. Coada este gri închis, iar aripile și zona dorsală sunt colorate într-o nuanță mai intensă, de cenușiu-cafeniu. Abdomenul este crem, iar picioarele sunt roz. Ochii sunt negri, conturați de un cerc portocaliu, mai lat la masculi decât la femele - semnul distinctiv al turturicii diamant. Dimorfismul sexual este slab pronunțat la această specie, semnele care diferențiază un mascul de o femelă sunt: numărul punctelor albe (“diamantele”) de pe aripi, mai numeroase la mascul; lățimea cercului portocaliu din jurul ochilor și dimensiunea (masculul este mai mare decât femela). De-a lungul timpului, în captivitate s-au obținut mai multe variante de culoare, între care se află Cinnamon (culoarea scortișoarei), Peach (piersică), White (alb), Silver (arginitiu), Yellow (galben), Red (roșu), Ocher (ocru) și Pied.
Femela depune 2 ouă albe, perioada de incubație fiind de circa 13-15 zile. În tot acest timp, ambii părinți vor cloci ouăle. Puii se dezvoltă rapid, astfel că, la doar două săptămâni de la eclozare, pot deja să zboare chiar dacă sunt în continuare îngrijiți de părinți. Când împlinesc vârsta de 10 săptămâni sunt pregătiți să părăsească cuibul.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII DECEMBRIE la Muzeul de Științele Naturii este:
PIRITA
Pirita este un mineral din clasa sulfurilor, cu formula chimică FeS2, de culoare gălbui-arămie, cu reflexe verzui și care cristalizează în sistemul cubic. Este una dintre cele mai răspândite sulfuri, fiind întâlnită în roci magmatice și metamorfice bogate în magneziu și fier (roci de culoare închisă), roci hidrotermale și roci sedimentare sau în acumulările de cărbuni (pirita framboidală).
Din punct de vedere economic este importantă pentru obținerea acidului sulfuric, fierului și cuprului, sau ocazional la obținerea aurului
Numele piritei provine din limba greacă „πυρ (pyr)” = foc, deoarece se poate folosi pentru aprinderea focului - cu ajutorul unui amnar (cremene) se desprind așchii dintr-o bucată de pirită, care se aprind și ard. Mai poartă numele de „aurul pisicii” sau „aurul nebunilor”.
În această ediție vom omagia două personalități importante ale învățământului superior băcăuan, foste cadre didactice la catedra de Biologie a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, pe Prof. univ. dr. Constantin Măzăreanu (1941-2005) la împlinirea a 80 ani de la naștere și pe Prof. univ. dr. Klaus Werner Battes (1943-2021) trecut de curând în lumea celor drepți.
Temele generale în cadrul cărora se vor desfăşura discuţiile sunt:
-
Diversitatea organismelor acvatice
-
Diversitatea organismelor terestre
-
Genetica si biotehnologii
-
Protecția mediului
-
Geologie și paleontologie
-
Muzeologie, muzeografie, proiecte și educatie muzeală
-
Astronomie.
Alături de specialiştii instituţiei noastre, vor fi prezenţi on-line specialişti în domenii ale științelor naturii, cercetători, muzeografi, doctori şi doctoranzi, precum şi profesori universitari din instituţii de prestigiu din ţară şi din Republica Moldova (Chișinău).
Ne vor onora cu prezenţa specialişti de frunte ai biologiei româneşti:
Prof. dr. Gogu Ghiorghiţă – membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă
Prof. Emerit dr. Ionel Andriescu – Universitatea “Al. I. Cuza” Iași
Simpozionul se va desfășura pe platforma ZOOM, după următorul program:
Joi – 2 Decembrie 2021
1000 – Deschiderea oficială a Simpozionului Ştiinţific “Biologia şi dezvoltarea durabilă”, ediţia a XIX – a
1100 – Plenum
1300-1400 – Pauză
1400-1700 – Prezentarea lucrărilor
1700-1800 – Încheierea manifestării – Concluzii.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
COMPLEXUL MUZEAL DE ŞTIINŢELE NATURII “ION BORCEA” BACĂU
Organizează:
Sesiunea de comunicări ştiinţifice
„Biologia şi dezvoltarea durabilă”
ediţia a XIX - a
care se va desfăşura ON-LINE în data de
2 decembrie 2021
Anul acesta continuăm tradiția organizării simpozionului nostru, de această dată în mediul virtual datorită contexului creat de criza sanitară mondială.
Simpozionul „Biologia şi dezvoltarea durabilă” este deja o tradiţie în viaţa ştiinţifică şi culturală a Bacăului, în acest an ajungând la ediţia a XIX – a.
În această ediție vom omagia două personalități importante ale învățământului superior băcăuan, foste cadre didactice la catedra de Biologie a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, pe Prof. univ. dr. Constantin Măzăreanu (1941-2005) la împlinirea a 80 ani de la naștere și pe Prof. univ. dr. Klaus Werner Battes (1943-2021) trecut de curând în lumea celor drepți.
Temele generale în cadrul cărora se vor desfăşura discuţiile sunt:
-
Diversitatea organismelor acvatice
-
Diversitatea organismelor terestre
-
Genetica si biotehnologii
-
Protecția mediului
-
Geologie și paleontologie
-
Muzeologie, muzeografie, proiecte și educatie muzeală
-
Astronomie.
Alături de specialiştii instituţiei noastre, vor fi prezenţi on-line specialişti în domenii ale științelor naturii, cercetători, muzeografi, doctori şi doctoranzi, precum şi profesori universitari din instituţii de prestigiu din ţară şi din Republica Moldova (Chișinău).
Ne vor onora cu prezenţa specialişti de frunte ai biologiei româneşti:
Prof. dr. Gogu Ghiorghiţă – membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă
Prof. Emerit dr. Ionel Andriescu – Universitatea “Al. I. Cuza” Iași
Simpozionul se va desfășura pe platforma ZOOM, după următorul program:
Joi – 2 Decembrie 2021
1000 – Deschiderea oficială a Simpozionului Ştiinţific “Biologia şi dezvoltarea durabilă”, ediţia a XIX – a
1100 – Plenum
1300-1400 – Pauză
1400-1700 – Prezentarea lucrărilor
1700-1800 – Încheierea manifestării – Concluzii.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, vă invită să vizitaţi
începând cu data de
24 noiembrie 2021
expoziţia temporară de fotografie
„SUNET ŞI CULOARE ÎN LUMEA PĂSĂRILOR - CANARUL”
la sediul subunităţii Vivariu din str. Popa Şapcă nr. 3
De-a lungul timpului, omul a fost fascinat de păsări, mai ales de cele rare care trăiesc în alte zone geografice. Cântecul minunat, culorile uimitoare ale păsărilor exotice le scot în evidenţă, iar frumusețea lor este o încântare pentru ochii privitorului. Dată fiind regiunea în care locuim, e aproape imposibil să ajungem vreodată să le vedem cu ochii noștri în libertate. Pentru ca acest lucru să devină posibil pentru public, am organizat de-a lungul anilor expoziţii cu exemplare vii care au devenit o tradiţie sub titlul „SUNET ŞI CULOARE ÎN LUMEA PĂSĂRILOR”. În condiţiile impuse de situaţia pandemică, am iniţiat seria de expoziţii temporare de fotografie cu acelaşi titlu: „SUNET ŞI CULOARE ÎN LUMEA PĂSĂRILOR” ediţia din acest an fiind dedicată CANARULUI. Prin intermediul acestei expoziţii sunt aduse în faţa publicului specii de canari cunoscute, sau mai puțin cunoscute.
În cadrul expoziţiei temporare, vizitatorii vor putea admira canari de cântec, canari de culoare și canari de postură cum ar fi: canarul Hartz-Roller, canarul de cântec rus, canarul onix, canarul Phaeo, canarul frizat parizian, canarul cocoșat Gibber Italicus.
Proiectul cultural se adresează publicului larg, iubitorilor de păsări şi crescătorilor particulari.
Cu această ocazie, vizitatorii au posibilitatea să viziteze şi expoziţiile permanente din cadrul subunităţii Vivariu. Pot fi admirate aici expozițiile de păsări exotice cântătoare și de ornament, rase de porumbei, reptile autohtone și exotice, peşti autohtoni şi exotici, expoziția temporară de tarantule vii - „The Taranterra Project” şi expoziția temporară – „Cânepa – trecut, prezent și viitor”.
Program de vizitare:
Ora 9 – 17 marți-duminică
Luni – închis
Expozițiile sunt închise pentru dezinfecție între orele 13.00–13.30, 16.30–17.00
Ora de intrare a ultimului vizitator – 15.50
Bilet intrare: Copii, elevi, studenți, grupuri organizate și pensionari – 8 lei
Individual adulți – 12 lei
Persoane de contact:
Conservator – Corduneanu Emil
Director adjunct – dr. Jigău Ortansa
Tel.: 0234/535564
Atenţie! Persoanele din publicul vizitator care au vârsta mai mare sau egală cu 12 ani, vaccinate sau trecute prin boală au obligaţia de a prezenta personalului de la intrare în Vivariu, codul QR de pe certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19. Vizitarea expoziţiilor se realizează cu respectarea restricţiilor impuse de legislaţia în vigoare, cauzate de prezenţa stării de pandemie.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Proiectul cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”
Revista științifică „STUDII ŞI COMUNICĂRI”
„Cartea bună e ca o conversație cu un om deştept.”
( Lev Tolstoi)
Sub îngrijirea personalului de specialitate al Muzeului Județean Bacău, Secția Științele Naturii, şi anume: dr. Iulian Antonescu, istoric şi dr. Constantin Şova naturalist, în anul 1968, apare primul număr din revista „Studii şi Comunicări partea I-A” având pe copertă o fotografie reprezentativă pentru județul Bacău - Valea Siretului la Răcătău (foto. Marcela Arnăutu). Acest prim volum, în care sunt publicate 12 lucrări elaborate de specialiști din diferite domenii, a crescut eficient funcția de culturalizare a muzeului şi a arătat adevarata importanţă a lui: cercetarea şi îmbogăţirea tezaurului ştiinţific naţional.
Pentru o perioadă de 13 ani începând cu anul 1968 şi până în anul 1980 publicaţia are apariţie anuală şi bianuală fiind împărţită în două secţiuni, Biologie vegetală şi Biologie animală. Începând cu anul 1980, pentru o perioadă de 13 ani, volumul îşi încetează apariţia, publicarea lui fiind reluată în anul 1993.
Prin grija directorilor instituţiei, dr. Constantin Şova, prof. univ. dr. Neculai Barabaş şi dr. Gabriela Gurău, publicaţia ştiiţifică a fost tipărită periodic ajungând astăzi la volumul cu nr. 28. De-a lungul anilor periodicul Studii şi Comunicări a inclus între paginile sale lucrări originale de botanică, zoologie, geologie, paleontologie, muzeologie, note şi aniversări, recenzii ale unor personalităţi din domeniul ştiinţelor naturii.
Revista „Studii şi Comunicări” se regăseşte în bibliotecile de specialitate din muzee, institute de cercetare şi universităţi din peste 45 de ţări ale lumii. Publicația are un site dedicat întregii sale existențe, pe care doritorii îl pot accesa urmând link-ul http://www.studiisicomunicaribacau.ro/ .
Expunem luna aceasta căteva volume din patrimoniul bibliotecii de specialitate a Complexului Muzeal „Ion Borcea“, în sala de expoziții pe care va invităm să o vizitați.
- „Studii şi Comunicări partea I-A”, nr.1, 1968;
- „Studii şi Comunicări”, nr.2, 1969;
- Studii si comunicări nr. 14, 1997;
- Studii si comunicări nr. 18, 2000-2003;
- Studii si comunicări nr. 24, 2011;
- Studii si comunicari nr. 24, 2011, supliment;
- „Studii şi Comunicări 2016 - 2017”, nr. 26, Editura „Ion Borcea” Bacău, 2018;
- „Studii şi Comunicări 2018”, nr. 27, Editura „Ion Borcea” Bacău, 2019.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Ziua mondială a urbanismului
8 noiembrie 2021
Ziua mondială a urbanismului cunoscută și sub denumirea de Ziua mondială a planificării orașelor este marcată în fiecare an la 8 noiembrie, fiind aduse în prim-plan problemele urbanizării și efectul acestui proces asupra evoluției durabile a societății, dar și a mediului înconjurător.
Creșterea populației duce la provocări impresionante în managementul urban, provocări precum lipsa locuințelor, infrastructura inadecvată, congestia transportului urban și o calitate scăzută a vieții în mediul urban.
Ziua mondială a urbanismului este aniversată începând din 1949, în peste 30 de țări, la inițiativa profesorului Carlos Maria della Paolera, de la Universitatea din Buenos Aires, cu scopul de a veni în sprijinul societății, atât la nivelul cetățenilor, cât și al specialiștilor în urbanism și amenajarea teritoriului ce caută soluții pentru organizarea orașelor astfel încât să aibă impact cât mai redus asupra mediului înconjurător.
Promovarea parteneriatelor dintre guverne și cetățeni va fi punctul central al Zilei mondiale a urbanismului 2021, stabilită pentru 8 și 9 noiembrie sub tema „Consolidarea paradigmei de coproducție în planificare”.
Co-producția se realizează atunci când cetățenii participă activ la furnizarea și proiectarea serviciilor de care beneficiază. Conceptul a intrat din ce în ce mai mult pe agenda factorilor de decizie, pe măsură ce interesul cetățenilor de a fi cooptați în procesul de planificare urbanistică a crescut treptat.
Evenimentul reunește anual arhitecți profesioniști și public pentru a analiza urbanismul dintr-o perspectivă globală.
Urbanismul reprezintă ansamblul regulilor care guvernează înființarea, dezvoltarea și amenajarea rațională a localităților. Totodată, acesta include ansamblul activităților de organizare a componentelor materiale (cadru natural, resurse economice, cadru construit, populație etc.) ale unităților teritoriale de locuire (sat, comună, oraș, zonă, teritoriu național etc.), în scopul îmbunătățirii calității vieții.
Evenimentul Ziua mondială a urbanismului atrage atenția cu privire la impactul asupra mediului rezultat din dezvoltarea orașelor.
Promotorul manifestărilor prilejuite de acest eveniment este Societatea internaţională pentru planificarea orașelor şi regiunilor (The International Society of City and Regional Planners — ISOCARP). Fondată în 1965, ISOCARP este o asociație de profesioniști cu experiență și înaltă calificare, recunoscuți în domeniul urbanismului, din peste 80 de țări din întreaga lume. Asociația creează bune practici și propune soluții de ameliorare urbană.
În acest an, cu prilejul acestei zile este planificată o conferință online. Conferința a fost inițiată de un grup de profesioniști din întreaga lume, care au dorit crearea unei acțiuni la nivel internațional pentru a marca această zi. Conferința se desfășoară în zilele de 8 și 9 noiembrie și are ca subteme de dezbatere: coproducția și infrastructura urbană, planificarea și dezvoltarea economică și promovarea orașelor sănătoase.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII NOIEMBRIE la Vivariu este:
ŢESTOASA DE APĂ CU TÂMPLE ROŞII
Ţestoasa de apă cu tâmple roşii (Trachemys scripta elegans) este probabil cea mai cunoscută dintre ţestoase, denumită popular și țestoasă de Florida. Denumirea derivă de la petele de culoare roşie pe care le prezintă în spatele ochilor.
Originară din America de Nord (regiunile subtropicale), ţestoasa cu tâmple roşii, este în prezent tot mai răspândită în lume, numărându-se printre speciile de reptile cele mai cunoscute şi iubite de crescători.
În multe istorisiri native americane, pământul pe care trăiau oamenii era spatele unei mari ţestoase plutind într-o mare întindere de apă. Ţestoasele erau considerate sacre şi nu erau niciodată ucise. Cele 13 piese de pe carapacea unor ţestoase reprezentau cele 13 luni ale anului.
Pe teritoriul Uniunii Europene a fost interzis comerțul cu această specie din 1997, dar importatorii au continuat să aducă specia sub formă de rase cu colorit galben sau portocaliu.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII NOIEMBRIE la Muzeul de Științele Naturii este:
Molia lunii din Malaezia
(Actias maenas Doubleday 1847)
Specia Actias maenas este o insectă încadrată în familia Saturniidae, ordinul Lepidoptera. Familia Saturniidae cuprinde aproximativ 2.300 de specii şi include unele dintre cele mai mari specii de molii din lume cum ar fi: moliile împăratului, moliile regale sau moliile uriașe de mătase.
Actias maenas, cunoscută sub numele de molia lunii din Malaezia, este o specie din Indomalezia, care trăieşte în diverşi biomi, de la pădurile tropicale până la pădurile veşnic verzi. Specia este răspândită în Malaezia, Sumatra, Java, Filipine şi regiunea înconjurătoare din Asia de Sud-Est și Asia de Sud.
Adultul de Actias maenas prezintă un dimorfism sexual evident. Masculii adulți sunt galbeni strălucitori și au marcaje maronii violet, în timp ce femelele adulte sunt de culoare verde deschis şi sunt mai mari.
Femela depune 120-170 de ouă, iar după eclozare larvele se hrănesc cu frunzele de Eugenia și Weinmannia timp de aproximativ două luni înainte de împupare. Coconul are numeroase găuri pentru a împiedica pupa să se înece în ploile zilnice ale habitatului său natural. Coconii au o formă neregulată și au o textură de hârtie. Sunt de culoare maro deschis, lucios și au o deschidere de ieșire pre-formată la capătul anterior. Adulții își îndepărtează cu ușurință coconii fragili. La 45 de minute după apariție, expansiunea aripii este completă. Odată ce aripile anterioare s-au extins complet, începe extinderea cozii. Femelele zboară după ce aripile lor s-au întărit. Femelele emit feromoni și se împerechează după primul lor zbor. Molia adultă nu se poate hrăni și trăiește doar 4 până la 5 zile. Actias maenas are o anvergură a aripilor de 130 mm, cu cozi de până la 150 mm lungime.
Actias maenas este destul de ușor de crescut în captivitate și acceptă plante gazdă din familia Rosaceae, cum ar fi Prunus, Malus, precum și Liquidambar, care este recomandat pentru această specie. Larvele lor cresc lent în comparație cu alte specii de Actias.
Se consideră că specia formează un complex de specii care include Actias ignescens Moore 1877 din Andaman, Actias isis (Sonthonnax 1897) din Sulawesi și Actias groenendaeli Roepke 1954 din Flores, Timor și Sumba. Actias rosenbergii (Kaup 1895) din Ambon are un statut îndoielnic. Această specie este împărțită în continuare în subspecii cu nominalizarea din Asia continentală și A. maenas diana Maassen 1872 din Sunda și Filipine.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
31 OCTOMBRIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MĂRII NEGRE
Anul acesta, cu prilejul Zilei Internaţionale a Mării Negre se celebrează 25 de ani de la semnarea primului Plan Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre.
În ziua de 31 octombrie 1996, la Istanbul, a fost semnat Planul Strategic de Acţiune (PSA). Ulterior, în anul 2009, a fost actualizat şi aprobat la Sofia fiind conceput ca un instrument de lucru esenţial pentru cooperare în regiunea Mării Negre. Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea şi monitorizarea politicilor şi strategiilor de mediu pentru reducerea şi eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversităţii ecologice a ecosistemului Marea Neagră.
Reziduurile transportate de râurile din 17 țări, pescuitul excesiv și deversările necontrolate de produse petroliere din ultimii ani au produs dezechilibre ecologice majore în Marea Neagră.
La 21 aprilie 1992, a fost semnată, la București, Convenția de Protejare a Mării Negre Împotriva Poluării, de către toate cele șase țări costiere: Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Convenția de la București a intrat în vigoare la 15 septembrie 1992, reprezentând cadrul legal care concentrează prioritățile și principalele direcții ale activităților internaționale în problemele de mediu ale bazinului Mării Negre, incluzând conservarea biodiversității. Organismul desemnat cu aplicarea Convenției de la București este Comisia privind Protecția Mării Negre împotriva Poluării, cunoscută și sub denumirea de Comisia Mării Negre, care asigură cadrul regional vital pentru cooperarea în acțiunile de reducere a poluării în acest ecosistem. Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană şi, prin aceasta, cu Oceanul Planetar.
Ziua Internațională a Mării Negre este marcată printr-o serie de activități cultural-educative, expoziții de fotografii, concursuri, dezbateri tematice, prin care se urmărește conștientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv și responsabil față de mediul marin.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
COMUNICAT DE PRESĂ
„LUNA, O CĂLĂTORIE ÎN TIMP” - expoziție temporară
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, vă invită începând cu data de 26 octombrie 2021, la subunitatea Observatorul Astronomic „Victor Anestin” să vizitaţi o nouă expoziţie! Tema aleasă a fascinat oamenii de-a lungul timpului, - Luna - satelitul natural al Pământului fiind unul dintre cele mai cunoscute şi cercetate corpuri cereşti.
Expoziția temporară „Luna, o călătorie în timp” prezintă un scurt istoric al observării, fotografierii, studierii și explorării Lunii. Luna a fost privită încă din cele mai vechi timpuri, apoi observată prin instrumente astronomice, fotografiată de pe Pământ și din spațiu de către sondele spațiale și fotografiată de pe suprafața ei de către landere și astronauți. Expoziția „Luna, o călătorie în timp” conține pe lângă panourile informative (suportul ştiinţific al expoziţiei) și replica lunetei lui Galileo Galilei (astronomul italian care a studiat Luna în anul 1609). Vizitatorii vor putea vedea şi o machetă 3D a Lunii ce are locurile de aselenizare evidenţiate.
Important!!!!
Prezenţa vizitatorilor la sediul Observatorului Astronomic se va face conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului Sars-CoV 2.
Cu deosebită consideraţie,
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Proiectul cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”
Micologie
„Cititul e important pentru că dacă știi să citești, poți învăța orice despre tot și tot despre orice.“ (Tomie dePaola)
Astăzi vă propunem să învăţăm depre micologie - ştiinţa care se ocupă cu studiul ciupercilor.
Din cele mai vechi timpuri, omul a manifestat interes pentru cunoaşterea ciupercilor deoarece unele specii au fost folosite ca hrană, în timp ce altele sunt otrăvitoare. Dezvoltarea societăţii umane şi acumularea de cunoştinţe a identificat şi alte roluri ale ciupercilor în viaţa noastră. Astfel sunt taxoni care parazitează omul, animalele şi plantele producând boli, precum şi specii care pot fi utilizate în medicină, reciclarea deşeurilor, etc.
În antichitate, Theophrast, unul dintre cei mai mari botanişti ai vremii, menţionează în operele sale „Historia plantarum“ şi „De causis plantarum“ despre ruginile plantelor.
Odata cu perfecţionarea microscopului, începând cu secolul al XIX-lea, se fac studii mai amănuţite iar micologia devine o ştiinţă distinctă.
Cea mai amplă lucrare dedicată ciupercilor este „Sylloge Fungorum omnium hucusque congnitorum“ care cuprinde 25 de volume publicate între anii 1882 şi 1995.
Importanţa pe care o au ciupercile şi pasiunea micologilor din întreaga lume au determinat publicarea a numeroase lucrări care acoperă domenii vaste de la cercetări microscopice la studii de distribuţie şi morfologie, de la patologie la biotehnologii.
Expunem, luna aceasta, câteva volume din patrimoniul bibliotecii de specialitate a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, în sala de expoziţii permanente pe care vă invităm să o vizitaţi.
- „Studii şi comunicări, nr. 17“, al XI – lea Simpozion de micologie, Bacău, 1999;
- „Ghid de ciuperci din Republica Moldova“, Ştefan Manic, Chişinău, 2018;
- „Micologie“, Mihai Mititiuc, Ed. Universităţii Al. I. Cuza Iaşi, 1995;
- „Concepte actuale în taxonomia ciupercilor“, Cătălin Tănase şi Tatiana Eugenia Şesan Ed. Universităţii Al. I. Cuza Iaşi, 2006;
- „Ghidul cultivatorului de ciuperci“, N. Mateescu, Bucureşti, 1982;
- „Ciupercile Erysiphaceae din România“, Constantin Sandu-Ville, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1967;
- „Fungi guide“, Ștefan Buczacki, Ed.Collins, 2012.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
13 octombrie 2021 -
ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA DEZASTRE
ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA DEZASTRE a fost instituită în anul 1989, după un apel al Adunării Generale a Naţiunilor Unite, pentru o zi de promovare a unei culturi globale de conştientizare a riscurilor şi de reducere a dezastrelor.
Ziua Internațională pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre este o oportunitate de a recunoaște progresele înregistrate în reducerea riscului la dezastre și a pierderilor în vieți, mijloace de trai și sănătate.
Ediția din 2021 se va concentra pe „Cooperarea internațională pentru țările în curs de dezvoltare pentru a-și reduce riscul și pierderile la dezastre”. Obiectivul Zilei internaționale, #OnlyTogether # DRR Days, este de a oferi o platformă de suport pentru a evidenția cele mai bune practici și exemple de cooperare internațională, care au un impact pozitiv asupra comunităților care trăiesc în zone predispuse la dezastre prin reducerea numărului persoanelor afectate de pericole naturale sau provocate de om.
Campania Sendai Seven se află la al șaselea an de la lansarea sa de către secretarul general al ONU, în 2016. În fiecare an, accentul a fost pus pe unul dintre cele șapte obiective ale cadrului Sendai, agreat de statele membre ale ONU, la conferința mondială privind DRR în Sendai, Japonia.
Campania “Sendai Seven” reprezintă o oportunitate pentru toți, de a promova cele mai bune practici la nivel internațional, regional și național în toate sectoarele, pentru a reduce riscul la dezastre și pierderile în caz de catastrofe.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
COMUNICAT DE PRESĂ
Forumul utilizatorilor Sky Explorer din Estul Europei
– ediţia a – II – a
14 - 15 octombrie 2021
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, prin subunitatea Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, în parteneriat cu RSA Cosmos (Franţa), este organizatorul celei de-a doua ediţii a Forumului utilizatorilor Sky Explorer din Estul Europei. Prima ediţie a forumului a fost organizată tot la sediul Observatorului Astronomic Bacău, în anul 2018.
Întâlnirea specialiştilor de planetarii din Franţa (RSA Cosmos), Cehia (IQlandia, Liberec), Republica Moldova (Universitatea Tehnică a Republicii Moldova) şi România, se va desfăşura la sediul Observatorului Astronomic „Victor Anestin” din Bacău în zilele de 14 şi 15 octombrie 2021.
Din România vor fi prezenţi specialişti în planetarii, animatori sau coordonatori ai activităţii planetariilor din Baia Mare (Muzeul de Ştiinţe Astronomice), Bârlad (Muzeul Vasile Pârvan), Braşov (Zoo Braşov & Planetarium), Bucureşti (Institutul Astronomic al Academiei Române), Craiova (Muzeul Olteniei), Piteşti (RSA Cosmos), Suceava (Universitatea Ştefan cel Mare), gazde fiindu-le specialiştii din Bacău (Observatorul Astronomic „Victor Anestin”).
Cele două zile de forum vor oferi participanţilor ocazia să facă schimb de experienţă şi să-şi perfecţioneze modul de utilizare a Sky Explorer, participând pe secţiuni, la workshop-uri interactive, sesiuni full dome, exerciţii şi training cu lectori francezi, specialişti în planetarii şi sistemul Sky Explorer.
Li se vor prezenta participanţilor conceptul şi metodele folosite pentru a transforma Observatorul Astronomic „Victor Anestin” într-un centru de educaţie muzeală în urma implementării de către Consiliul Judeţean Bacău a proiectului cu finanţare europeană: „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău”, precum şi experienţa utilizării Sky Explorer în planetariul din Bacău.
În vederea respectării regulilor sanitare în vigoare, impuse de pandemie, participanţii vor fi împărţiţi pe grupe, iar pentru respectarea distanţei între persoane, spaţiul va fi suplimentat prin instalarea unui planetariu gonflabil de tip dom.
Participanţii vor viziona în premieră două show-uri de planetariu recent lansate: „Lucia – secretul stelelor căzătoare” şi „Bunicul & Zoe - Misiune: Lumina”.
Oaspeţii forumului vor avea ocazia să viziteze expoziţiile Observatorul Astronomic „Victor Anestin” şi ale Muzeului de Ştiinţele Naturii Bacău.
În urma evenimentului specialiştii Observatorului Astronomic „Victor Anestin” vor dobândi cunoştinţe noi, pentru a oferi publicului experienţe inedite în momentul vizitării expoziţiilor noastre dar şi a participării la show-urile de planetariu.
Important!!!!
Începând cu data de 13 octombrie şi până pe data de 16 octombrie inclusiv, pentru a organiza în cele mai bune condiţii manifestarea, precum şi pentru a respecta normele sanitare în vigoare, Observatorul Astronomic va fi închis pentru publicul larg.
Organizarea evenimentului se va face conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului Sars-CoV 2.
Cu deosebită consideraţie,
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare
Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare (World Migratory Bird Day) este o campanie anuală de sensibilizare, care subliniază necesitatea conservării speciilor de păsări migratoare și a habitatelor acestora. Este celebrată de două ori pe an, în a doua sâmbătă a lunilor mai şi octombrie. Tema aleasă pentru anul 2021 este „Cântă, zboară, înalţă-te – ca o pasăre!” („Sing, Fly, Soar – Like a Bird!”). Mesajul transmis prin acest slogan se doreşte a fi unul de conştientizare cu privire la ameninţările cu care se confruntă speciile de păsări, importanţa lor ecologică şi necesitatea solidarizării pentru protejarea acestora. Genericul reprezintă o invitaţie pentru noi toţi să ne reconectăm cu natura ascultând cântecul păsărilor şi urmărindu-le zborul, inspirându-ne în a descoperi moduri prin care să ne exprimăm aprecierea faţă de păsări şi natură.
Păsările sunt peste tot: în orașe și la țară, în parcuri și curți, în păduri și munți, în zone umede și de-a lungul țărmurilor. Ele conectează toate aceste habitate și ne amintesc de propria noastră legătură cu planeta, mediul înconjurător şi viața sălbatică. Prin deplasările lor sezoniere, păsările migratoare ne amintesc în mod regulat de ciclurile naturii. În calitate de ambasadori globali ai naturii, păsările migratoare nu numai că fac legătura între diferite locuri de pe planetă, ci și reconectează oamenii cu natura și cu ei înșiși ca niciun alt animal de pe planetă.
Miliarde de păsări migratoare au continuat să cânte, să zboare și să se înalțe între locurile de reproducere și non-reproducere. În timpul pandemiei, care a încetinit multe activități prin limitarea deplasărilor noastre, oamenii din întreaga lume au ascultat și privit păsări ca niciodată. Pentru mulți oameni din întreaga lume, cântecul păsărilor a fost, de asemenea, o sursă de confort și bucurie în timpul pandemiei, conectând oamenii între ei și cu natura în timp ce rămânem într-un loc.
Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare 2021 este, prin urmare, nu doar o sărbătoare a păsărilor, ci şi un moment important pentru a reflecta asupra propriei noastre relaţii globale cu natura şi pentru a evidenţia dorinţa noastră colectivă de a face mai mult pentru a proteja păsările şi natura într-o lume post-pandemică.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
COMUNICAT DE PRESĂ
Ziua Astronomiei – 9 octombrie 2021
Ziua Astronomiei a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1973, în California, atunci când astronomul amator Doug Berger, președintele de atunci al Asociației Astronomice din California de Nord, a decis ca, în loc să invite oamenii la observații într-o locație cât mai îndepărtată de luminile orașului, să aducă comunitatea astronomilor, cu tot cu aparatură, în mijlocul orașului, astfel încât mii de oameni ce nu mai priviseră niciodată printr-un instrument astronomic să poată admira minunile bolții cerești. Pentru că această idee a fost atât de apreciată de-a lungul timpului, începând cu anul 2007 Ziua Astronomiei se sărbătorește de două ori pe an, în 2021 ea sărbătorindu-se pe 15 mai și pe 9 octombrie.
Cu această ocazie, invităm publicul la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” din Bacău, sâmbătă 9 octombrie 2021, între orele 08:00 - 16:00 pentru a vizita expoziția permanentă „Universul – De la Pământ la Stele”, iar în condițiile în care cerul va fi senin, între orele 10:00 – 12:00 se vor organiza observații solare.
Important!!!!
Accesul vizitatorilor, pentru a participa la observaţii, se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului Sars-CoV 2. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenţei în clădirea Observatorului Astronomic și să atingă cât mai puţine suprafeţe.
Persoane de contact: Muzeografii Observatorului Astronomic.
Telefon: 0234/513724
Vă așteptăm cu drag!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Persoane de contact:
Director adj. dr. Jigău Ortansa
Muzeograf dr. Pavel Otilia Carmen
Tel.: 0234/512006.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău organizează miercuri, 6 octombrie 2021, începând cu ora 11°° la Muzeul de Ştiinţele Naturii, din Aleea Parcului, nr. 9
Expoziţia temporară
„LUMEA CIUPERCILOR“, ediţia a XV-a ”- expoziţie de ciuperci proaspete
Expoziţia „Lumea Ciupercilor” este un eveniment care se adresează atât publicului larg, cât şi specialiştilor, profesorilor de biologie şi micologilor.
Vizitatorii vor putea vedea numeroase exemplare de ciuperci proaspete (peste 80 de specii de ciuperci), care aparţin la diferite grupe sistematice, însoţite de informaţii ştiinţifice.
Expoziţia îşi propune să facă cunoscută lumea diversă a ciupercilor şi să conştientizeze consumatorii şi culegătorii de ciuperci cu privire la principalele specii de ciuperci toxice şi comestibile, care cresc în pădurile României.
Desfăşurat anual, evenimentul este un prilej de întâlnire între specialiştii instituţiei şi vizitatorii interesaţi de cunoaşterea metodelor de identificare şi deosebire a speciilor comestibile de cele toxice.
Expoziţia este deschisă de miercuri 6 octombrie până duminică 10 octombrie 2021 (inclusiv), între orele 8°°-16°°, în curtea Muzeului de Ştiinţele Naturii.
Cu această ocazie, vizitatorii au posibilitatea să admire expoziţiile permanente şi temporare din cadrul Muzeului de Ştiinţele Naturii.
Program de vizitare: 9°°-16°°
Bilet intrare: Individual: 8 lei
Elevi, studenţi (grup şi individual): 2 lei
Grupuri organizate adulţi (min. 10 persoane) şi pentru pensionari: 3 lei.
Persoane de contact:
Director adj. dr. Jigău Ortansa
Muzeograf dr. Pavel Otilia Carmen
Tel.: 0234/512006.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII OCTOMBRIE la Vivariu este:
ASTRONOTUS OCELLATUS
Astronotus ocellatus este o specie de pește din familia ciclidelor cunoscută sub o varietate de denumiri populare: tigru oscar, ciclid de catifea și ciclid de marmură.
Denumirea inițială a fost Lobotes ocellatus şi a fost dată de baronul Cuvier în perioada anilor 1800.
Astronotus ocellatus este un peşte mare, care atinge la maturitate o lungime cuprinsă între 25 și 35 cm. Specia are o culoare brun-verzuie, cu pete inelate galbene sau oceli pe peduncul caudal și pe înotătoarea dorsală.
Specia este capabilă să-și modifice rapid culoarea ca manifestare a comportamentului teritorial.
În mediul natural este răspândit în bazinul Amazonului şi în râuri din Argentina, Uruguay, Paraguay, Brazilia, Peru, Ecuador, Bolivia, Columbia si Venezuela. Preferă apele stătătoare, puţin adânci, dar şi apele cu o curgere înceată, din regiunile împădurite.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
4 octombrie - Ziua Internaţională a Animalelor
„Ziua animalelor” a fost organizată pentru prima dată la Berlin, la iniţiativa scriitorului german Heinrich Zimmermann, editor al revistei ”Mensch und Hund” („Om și câine”), în 24 martie 1925. La eveniment au participat aproape 5000 de persoane.
În 1931, ziua de 4 octombrie a fost proclamată oficial ca ”Ziua Internaţională a Animalelor”, de către Organizația Internațională pentru Protecția Animalelor. Data a fost aleasă ca un omagiu adus Sfântului Francisc de Assisi, protectorul mediului și al animalelor.
Ziua Internaţională a Animalelor este despre animalele domestice, animalele sălbatice, speciile pe cale de dispariție și cele amenințate de distrugerea habitatului. Cu această ocazie se organizează evenimente în scopul educării şi conştientizării privind importanţa protejării speciilor de animale. Misiunea Zilei Mondiale a animalelor este de a îmbunătăţi statutul tuturor animalelor şi de a stopa manifestările de cruzime asupra acestora.
Ziua Internaţională a Animalelor este cu atât mai importantă şi relevantă cu cât experţii în biodiversitate şi protecţia mediului trag numeroase semnale de alarmă legate de starea actuală a animalelor. Experţii World Wide Fund for Nature (WWF) au atras atenţia în septembrie 2020 că peste două treimi din populaţiile de animale sălbatice au dispărut în mai puţin de 50 de ani, în principal din cauza activităţilor umane. Conform revistei Marine Policy aproximativ 100 de milioane de rechini sunt uciși în fiecare an de către oameni; în fiecare an, în Japonia sunt ucise mai mult de 330 de balene Minke, inclusiv femele gestante; Norvegia și Islanda permit, de asemenea, uciderea balenelor. Schimbările climatice afectează oamenii, dar au un impact negativ major şi asupra speciilor de animale. Defrişarea pădurilor este de asemenea o activitate care contribuie la ameninţarea cu dispariţia a numeroase specii de animale. Una dintre cele mai dăunătoare practici care afectează pădurile este cauzată de recoltarea uleiului de palmier. Printre cele mai afectate specii este urangutanul; peste 90% din habitatul său a fost distrus în ultimele două decenii. Alte animale care suferă din cauza schimbărilor climatice globale includ multe specii pe cale de dispariție și amenințate, inclusiv urși polari, rinoceri, elefanți și tigri. În SUA 6,5 milioane de animale de companie intră anual în adăposturile de animale; aproximativ 1,5 milioane dintre acestea sunt eutanasiate.
Ziua Mondială a Animalelor este un memento nu doar pentru a ne iubi animalele de companie, ci pentru a aprecia, respecta şi ocroti toate viețuitoarele din preajma noastră.
Împărtăşeşte dragostea ta faţă de animale şi îndeamnă-i şi pe prietenii tăi să facă la fel.
Poţi adăuga fotografiei tale de profil pe Facebook sau Twitter logo-ul pentru Ziua Mondială a Animalelor accesând link-ul:
https://www.worldanimalday.org.uk/news/view/add-a-twibbon-to-your-twitter-or-facebook-profile-photo
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
4 OCTOMBRIE 2021
ZIUA MONDIALĂ A HABITATULUI
Ziua Mondială a Habitatului este marcată în prima zi de luni din octombrie. Tema Zilei Mondiale a Habitatului din acest an este „Accelerarea acțiunilor urbane pentru o lume fără carbon“. Întrucât orașele sunt responsabile pentru cele mai mari emisii globale de dioxid de carbon, trebuie să analizăm cum putem crea localități și orașe durabile, neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Populația urbană globală a crescut exponențial de la mijlocul secolului al XX-lea. Între 1950 și astăzi, populația orașelor din întreaga lume a crescut de peste patru ori ajungând la circa 4,2 miliarde de oameni care trăiesc acum în mediul urban, potrivit Băncii Mondiale. În același timp, concentrația de dioxid de carbon atmosferic, un indicator cheie al încălzirii globale, a crescut cu peste o treime, aproape în totalitate din cauza activității umane. Astăzi orașelor le revine aproximativ 75% din consumul mondial de energie și sunt responsabile pentru mai mult de 70% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Modul în care orașele sunt planificate, construite și gestionate este esențial pentru reducerea emisiilor de carbon și menținerea încălzirii globale în limitele stabilite de Acordul de la Paris privind schimbările climatice din 2015.
Prin implementarea unor măsuri specifice orașele ar putea reduce emisiile globale cu peste 70%. Această reducere potențială poate fi realizată printr-o combinație de măsuri care vizează îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, eficientizarea transportului și o mai bună gestionare a deșeurilor. Planificarea urbană poate orienta creșterea urbană către o dezvoltare urbană cu emisii reduse de carbon, prin promovarea activităților urbane prietenoase climatului: reducerea deplasărilor vehiculelor și încurajarea utilizării transportului nemotorizat, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta.
Spațiile verzi, parcurile, joacă un rol cheie scăderea emisiilor de carbon și reglarea temperaturii urbane. Gestionarea mai eficientă a consumului de apă, tratarea apelor uzate, recuperarea și reciclarea deșeurilor, extinderea utilizării energiei regenerabile și creșterea eficienței energetice a clădirilor, promovarea transportului în comun bazat pe electricitate sunt alte măsuri care contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Oamenii trebuie să înțeleagă că suntem cu toții datori să menținem un mediu sănătos.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII OCTOMBRIE la Muzeul de Științele Naturii este:
CALCITUL
Originea denumirii mineralului se poate găsi în limba greacă „chal” sau latină „calx” ceea ce înseamnă „calcar”.
Calcitul este un carbonat de calciu, cu o duritate de 3 pe scara Mohs. El este unul dintre cele mai abundente minerale de pe Pământ și se găsește sub o mulțime de forme și culori (negru, roșu, portocaliu, galben, auriu, verde, albastru și transparent).
Cristalizează în sistem romboedric, însă formele exterioare pe care le poate lua sunt de scalenoedru, romboedru, prismă, stalactite, etc.
Calcitul intră în compoziția marmurei și a calcarului. El se găsește pe toate continentele. Depozite semnificative de calcit, de diverse culori, se găsesc în Brazilia, Republica Cehă, Mexic, România, Belgia, Marea Britanie, Slovacia, Islanda, Peru, iar unele dintre cele mai dorite varietăți de calcit precum „raza stelară” se găsesc în Statele Unite ale Americii.
Caracteristica cristalelor de calcit este refracția dublă clară, axa optică fiind despărțită în două raze. Echilibrul chimic este influențat de temperatură, de aceea în apele calde calcitul se înmoaie și organismele acvatice pot să-și construiască ușor adăpostul în calcit. Astfel se explică de ce la temperaturi ridicate calcarul se depune pe pereții cazanelor cu aburi.
VĂ AȘTEPTĂM SĂ NE VIZITAȚI!
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
SĂPTĂMÂNA MONDIALĂ A SPAȚIULUI COSMIC
4 - 10 octombrie 2021
În fiecare an în perioada 4 - 10 octombrie se sărbătorește pe tot globul „Săptămâna Mondială a Spațiului Cosmic”, aceasta fiind o sărbătoare internaţională a ştiinţei şi tehnologiei şi a contribuţiilor acestora la îmbunătăţirea condiţiei umane. Adunarea Generală a ONU a hotărât în anul 1999 ca acest eveniment să aibă loc în fiecare an între 4 - 10 octombrie, sărbătorind astfel lansarea pe 4 octombrie 1957 a primului satelit artificial al Terrei, Sputnik 1, care a deschis calea explorării spaţiului cosmic şi semnarea, la 10 octombrie 1967, a Tratatului asupra principiilor care guvernează activităţile statelor în explorarea paşnică a spaţiului cosmic. Tema ediției din anul 2021 este „Femei în spațiul cosmic”, iar pentru a afla mai multe informații despre evenimentele organizate la nivel mondial puteţi accesa link-ul: https://www.worldspaceweek.org/.
Cu această ocazie Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, subunitatea Observatorul Astronomic „Victor Anestin” organizează pentru cei interesați proiecții de filme documentare pe teme de astronomie și astronautică. Filmele vor fi proiectate cu ajutorul unei tehnologii noi de proiecție, care reușește cu ajutorul unui software de curbare a imaginilor și a proiecției pe un ecran panoramic curb să ofere o proiecție imersivă a materialului prezentat.
Vizitatorii noștri vor putea viziona următoarele filme documentare:
Stația Spațială Internațională;
Cosmos – Când știința a învins frica;
Cosmos – Secrete în lumină;
Cosmos – Fantome pe cer;
Cosmos – De la mic la cel mai mic;
Cosmos – În mediu steril.
Accesul vizitatorilor, pentru vizitarea expozițiilor și vizionarea filmelor documentare, se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezența virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, vizitatorii trebuie aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenței în clădirea Observatorului Astronomic și să atingă cât mai puține suprafețe.
Persoane de contact: Muzeografii Observatorului Astronomic „Victor Anestin”
Tel. 0234/513724
Vă așteptăm cu drag!
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
CASA MEMORIALĂ „ION BORCEA” – TUR VIRTUAL
Primul tur virtual lansat în cadrul proiectului „Muzeul de pe uliță pe ecran” - Moldova este cel al Casei Memoriale „Ion Borcea” din comuna Racova, judeţul Bacău. Iniţiativa de evidenţiere a muzeelor de la sate cuprinde 28 de muzee care vor beneficia de tururi virtuale, Platforma dedicată acestora va fi inaugurată pe 1 decembrie 2021.
Vă invităm să ne vizitați şi în mediul virtual:
https://turvirtual.real-tour.ro/view/muzeedelasat/casa-memoriala-ion-borcea
Vă aşteptăm în expoziţiile noastre din:
Sat Racova, comuna Racova, județul Bacău
de marți până duminică între orele 8:00 – 16:00.
Un tur de vizitare al Casei Memoriale „Ion Borcea” începe din balconul casei, apoi se intră în hol, spaţiu în care se impune privirii vizitatorului un basorelief cu portretul savantului realizat de către sculptorul Liviu Sandu. Tot aici regăsim o galerie de imagini cu profesorii şi discipolii care i-au fost alături, în decursul vieţii, pe calea ştiinţei: Gheorghe Hasan, Mihai Constantineanu, Constantin Motaş, Paul Bujor, Ion Simionescu etc. Din hol se pătrunde în prima sală care găzduieşte aspecte legate de viaţa şi formarea profesorului ca om de ştiinţă. Sunt prezentate fotografii ale părinţilor săi Ecaterina şi Constantin Borcea, însoţite de alte imagini cu membri ai familiei sale, aspecte din copilăria savantului. Urmează imagini care evocă anii formării şcolare şi profesionale; alte fotografii înfăţişează încununarea carierei sale prin deschiderea Stațiunii de Cercetări Marine de la Agigea.
În a doua sală sunt prezentate domeniile prioritare de activitate: ihtiologia, hidrobiologia şi oceanologia. Putem observa şi semnalări ale descoperirilor pe care le-a făcut în aceste domenii.
După ce se traversează holul se ajunge în sala a treia, unde sunt prezentate liniile generale ale concepţiei ştiinţifice a profesorului, fiind pusă în evidenţă influenţa exercitată de către Charles Darwin. Este abordată combaterea biologică a dăunătorilor din culturile agricole, păduri, pomi fructiferi şi viţă de vie, fiind exemplificată prin diverse biogrupe.
Trecând în sala a patra, remarcăm caracterul ei de epocă. Reprezenta spaţiul preferat de odihnă, studiu şi lucru al savantului. Ea conţine numeroase obiecte specifice studiului biologic: microscop, lupă.
Accesul vizitatorilor se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului Sars Cov 02.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
26 SEPTEMBRIE - ZIUA MONDIALĂ A MUNŢILOR CARPAŢI
Ziua Mondială a Munţilor Carpaţi este celebrată anual pe 26 septembrie, reprezintă un eveniment ce îşi propune să stimuleze ţările prin care trece cel de-al doilea mare lanț muntos european (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia) să colaboreze în cadrul programelor şi reţelelor ecologice.
Munţii Carpaţi reprezintă una dintre cele mai semnificative unităţi de relief din Europa, având o lungime de aproximativ 1.500 kilometri şi suprafaţă de 170 000 km², prezintă trei sectoare bine individualizate: Carpaţii Nord-Vestici, Carpaţii de Mijloc şi Carpaţii Sud-Estici, aceştia din urmă aproape în totalitate pe teritoriul României și reprezintă 54% din lanţul carpatic.
Munții Carpați sunt acoperiți de păduri în proporție de peste 50 %, aici existând cele mai mari ecosisteme forestiere montane naturale din Europa. În același timp, în Carpați se întâlnesc cele mai multe păduri virgine de pe continent (exceptând Rusia), sunt pe lista WWF a celor mai importante 200 de regiuni ecologice majore ale lumii, care au nevoie de o bună conservare a habitatelor și a biodiversității.
În Carpaţi Româneşti au fost înfiinţate 12 Parcuri Naţionale, patru în Carpaţii Orientali (P.N. Munţii Rodnei, P.N. Munţii Călimani, P.N. din Masivul Ceahlău, P.N. Cheile Bicazului – Lacul Roşu – Munţii Hăşmaş), şase în Carpaţii Meridionali (P.N. Piatra Craiului, P.N. din Munţii Coziei, P.N. Buila – Vânturariţa, P.N. din Defileul Jiului, P.N. Retezat, P.N. Domogled – Valea Cernei) şi două în Carpaţii Occidentali (P.N. Cheile Nerei – Beuşniţa, P.N. Munţii Semenic – Cheile Caraşului).
Convenţia Carpatică reprezintă convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, a fost adoptată la Kiev la 22 mai 2003, şi a fost ratificată de România prin Legea nr. 389 /2006. Obiectivul general al Convenţiei îl reprezintă cooperarea pentru păstrarea şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiilor locale şi a conservării valorilor naturale şi culturale. Convenţia a creat cadrul general de cooperare între cele șapte țări traversate de lanțul muntos, pentru diverse domenii de reglementare, precum: conservarea biodiversităţii, amenajarea teritoriului, managementul resurselor de apă, agricultură şi silvicultură, transport, turism, industrie şi energie.
Informaţii despre Convenția Carpatică, puteți citi pe www.carpathianconvention.org.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
25 septembrie - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MEDIULUI MARIN
Aflată sub înaltul patronaj al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Organizației Maritime Internaționale (IMO), Ziua Internațională a Mediului Marin este marcată în fiecare an la data de 25 septembrie. Ca organism principal al ONU, IMO a fost înființată încă din 1948, în cadrul unui set de măsuri concrete luate pentru ameliorarea securității maritime și pentru reducerea gradului de poluare în urma traficului maritim. La această organizație internațională s-au afiliat 166 de state, printre care se numără şi România, începând cu anul 1965.
Conform site-ului oficial al IMO, sloganul pentru anul 2021 este ”Seafarers: at the core of shipping’s future”( „Navigatorii: în centrul viitorului transportului”), pentru a pune în evidență rolul pe care îl vor avea navigatorii în asigurarea unui viitor sustenabil al transportului maritim. Astfel se atrage atenția asupra rolului neprețuit pe care navigatorii îl joacă și vor continua să-l joace și în viitor. Organizația Maritimă Internațională (IMO) a ales să facă din 2021 un an al acțiunii pentru navigatori, care se confruntă cu greutăți mari din cauza pandemiei de COVID-19, în ciuda rolului lor vital ca lucrători-cheie pentru rețelele globale de aprovizionare.
Accentul asupra navigatorilor se pune în contextul în care pandemia de COVID-19 le-a impus acestora cerințe extraordinare, sute de mii de bărbați și femei fiind izolați pe nave timp de câteva luni de zile, în afara contractelor de muncă, în imposibilitatea de a fi repatriați din cauza resticțiilor naționale de circulație. S-a produs o criză de personal, care se face simțită de aproape un an și constituie o urgență umanitară care amenință siguranța transporturilor.
Această idee centrală va oferi o oportunitate de sensibilizare a publicului, în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODS) ale Organizației Naționale Unite. Totodată, sub semnul sloganului „Navigatorii: în centrul viitorului transportului” se vor face cunoscute procedurile prin care Organizația Maritimă Internațională (IMO) și statele membre se angajează să atingă obiectivele fixate.
Sărbătorirea acestei zile readuce în prim-plan problematica poluării cauzate de mijloacele de transport naval care afectează grav, în multe cazuri, ecosistemele marine, ajungându-se astfel la reducerea drastică a populaţiilor de organisme acvatice la nivel mondial. Totodată, ea își mai fixează drept obiectiv sensibilizarea oamenilor asupra importanţei mediului marin, prin marea diversitate a viețuitoarelor, evidenţiind importanţa economică a industriei maritime şi punând în valoare zonele costiere.
Ziua Internațională a Mediului Marin este marcată la nivel mondial printr-o serie de activități cultural-educative, expoziții de fotografii, concursuri, conferințe, dezbateri tematice, prin care se urmărește conștientizarea cetățenilor în vederea adoptării unui comportament pozitiv și responsabil față de mediul marin.
În România, studiul ecosistemelor marine a fost aprofundat de către savantul Ion Borcea (1879-1936), acesta fiind fondatorul oceanologiei româneşti şi al Staţiunii de Cercetări Maritime de la Agigea. Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” din Bacău poartă numele cercetătorului român născut pe meleaguri băcăuane.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
NOAPTEA CERCETĂTORILOR EUROPENI 2021
În peste 20 orașe din România, diverse instituții de cercetare prezintă publicului larg aspecte din culisele activității pe 24 Septembrie, la Noaptea Cercetătorilor Europeni 2021.
Proiectul a fost inițiat în 2005 de Comisia Europeană și a ajuns la a 16-a ediție. Această inițiativă a fost încă de la început un eveniment al inovației, prin care știința a devenit accesibilă tuturor, iar oamenii au luat parte la activități științifice ce combină educația cu divertismentul, organizându-se expoziții, experimente în care publicul este implicat activ, conferințe, prezentări, jocuri și concursuri. Noaptea Cercetătorilor Europeni 2021 se organizează în 29 țări, iar peste 400 orașe vor fi gazda evenimentului ce își propune să arate publicului cât de interesantă poate fi munca de cercetare.
Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău în parteneriat cu Fundația Comunitară Bacău și Universitatea George Bacovia a invitat publicul la o incursiune în lumea microscopiei.
Activitatea a fost organizată sub forma unui workshop unde elevii au realizat preparate microscopice pe care le-au observat la microscoape cu display LCD.
(text).
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău,
Vă invită să vizitați, începând cu data 23.09.2021
EXPOZIȚIA DE TARANTULE VII
“The Taranterra Project”
la sediul subunităţii Vivariu din str. Popa Şapcă nr.3
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, subunitatea VIVARIU găzduiește expoziția itinerant “The Taranterra Project”, care prezintă peste 60 de tarantule vii, din 50 de specii de pe continentele America, Australia și Asia, din toate habitatele naturale în care acestea trăiesc.
În funcție de specie, lungimea corpului acestora variază de la 2,5 – 10 cm până la 8 – 30 cm. Cea mai mare dintre speciile de tarantule expuse este Theraphosa blondi, din Venezuela (30 cm). Majoritatea speciilor de tarantule ajung la maturitate la vârsta de 2–5 ani. Masculii după maturizare trăiesc un an, fără a avea loc năpârlirea. Femelele sunt mai longevive, pot atinge și vârsta de 30 de ani.
Expoziția este rezultatul colaborării dintre instituția muzeală și doi tineri colecționari orădeni Bogdan Biriş şi Andrei Lazăr.
Iubitori de specii exotice, dar nu numai, au ocazia să viziteze o expoziție dedicată în exclusivitate „giganților” din lumea păianjenilor.
“The Taranterra Project” a fost gândită de cei doi colecționari ca un proiect educaţional cu scopul de a capta atenția copiilor și tinerilor în special, iar prin informațiile oferite, să prevină și să combată apariția și dezvoltarea arahnofobiei.
Expoziția este deschisă publicului până în luna martie 2022.
Cu această ocazie, vizitatorii au posibilitatea să viziteze şi expoziţiile permanente din cadrul subunităţii Vivariu. Pot fi admirate aici expozițiile de păsări exotice si ornament, rase de porumbei, reptile autohtone, peşti autohtoni şi exotici.
Program de vizitare: 900- 1700
Bilet intrare: copii, elevi, studenţi grupuri organizate și pensionari: 8lei
individual, adulți: 12 lei
Telefon: 0234/535564
Vă așteptăm cu drag!
Important!!!
Accesul vizitatorilor se va face restricționat, conform regulilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezența virusului SARS-CoV-2.
Cu deosebită considerație,
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Proiectul cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”
MONOGRAFII
„Omul care nu citeşte nu are nici un avantaj în faţa celui care nu ştie să citească ”
(Mark Twain)
Monografiile sunt lucrări de o mare complexitate. Ele cuprind date istorice, geografice şi ale vieţii spirituale şi social-economice ale unei localităţi sau zone. Autorii monografiilor desfăşoară ani de zile o cercetare asiduă care cuprinde obţinerea, analiza şi sinteza datelor care documentează trecutul pe perioade de decenii, secole şi chiar milenii, în raport cu vechimea subiectului.
Luna aceasta vă propunem să cunoaştem Bacăul citind monografiile în care este surprinsă memoria timpului, descriind destinul unor zone din acest judeţ prin etapele specifice fiecărei epoci. Bacăul, marcat de vicisitudinile şi oportunităţile istorii sale, îşi dezvăluie rareori trecutul, mărturiile directe ale trecutlui îndepărtat fiind adeseori rare.
În județul Bacău sunt înregistrate 364 monumente istorice de arhitectură şi artă, printre acestea se numără și trei dintre locațiile în care funcționează expoziții ale Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău:
1. Casa memorială Ion Borcea, secolul al XIX-lea – comuna Racova, Bacău;
2. Vivariu - Clădire arhitecturală care a fost „Şcoala Nr. 2 de Fete”, construită în anul 1889, Bacău;
3. Observatorul Astronomic „V. Anestin” este un muzeu județean amplasat în clădirea, construită între anii 1910 - 1911, care a avut destinația de rezervor de apă al orașului Bacău.
Biblioteca de specialitate a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău deține o serie de monografii care oferă informații despre zone și monumente din județul Bacău. O parte din ele sunt expuse în perioada 15 septembrie – 15 octombrie în vitrina „Valoarea Cărții” din cadrul Muzeului de Științele Naturii:
1. „Monografia geografică a Republicii Populare Romîne”, ed. Academiei Republicii Populare Romîne, 1960
2 „Monografia comunei Racova jud. Bacău”, de Dumitru Tofan şi Florin–Cătălin Tofan, ed. PIM, Iaşi, 2006;
3. „Monografia Liceului Pedagogic Bacău 1919-1969” de N. Şt. Vanghelovici şi I.V. Abramiuc, Bacău,1969;
4. „Oraşul medieval Trotuş în secolele XIV-XVII” de Alexandru Artimon, Corgal Press, 2003;
5. „Letea, un secol de istorie” de Constantin Botez şi Ioan Saizu, ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981;
6. „ Istoria municipiului Bacău” de Eugen Şendrea, ed. Vicovia, 2012;
7. „Judeţul Bacău”, editată de Consiliul judeţean Bacău, Muzeul de artă şi etnografie Bacău, Bacău, 1996;
8. „Municipiul Oneşti – Un orăşel deschis către lume”, ed. S.C. Magic Print, Oneşti, 2006.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Proiect cultural-expozițional
IN MEMORIAM CONSTANTIN MĂZĂREANU (1941-2005)
Pe data de 4 septembrie 2021 se împlinesc 80 de ani de la nașterea profesorului universitar dr. Constantin Măzăreanu (1941-2005), colaborator al instituției noastre și personalitate a biologiei românești. Astfel, la sediul Muzeului de Științele Naturii din Bacău a fost implementat proiectul cultural-expozițional „In memoriam Constantin Măzăreanu (1941-2005)”, care își propune să aducă în atenția publicului larg viața și activitatea domnului profesor. S-a născut în ziua de 4 septembrie 1941 la Piatra Neamț. A absolvit Liceul „Petru Rareș” din același oraș, în anul 1959. Studiile universitare le-a urmat în cadrul Facultății de Biologie-Geografie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, fiind licențiat în anul 1964. Avându-l conducător științific pe prof. dr. C.S. Antonescu, în 1976 devine doctor în biologie al Universității din București, teza sa de doctorat fiind intitulată „Cercetări microbiologice în lacul de acumulare Bicaz”.
După absolvirea facultății a îmbrățișat cariera de cercetător științific, servind cu devotament și profesionalism mai multe unități de cercetare, printre care celebra Stațiune de Cercetări Biologice, Geologice și Geografice „Stejarul” din Pângărați, județul Neamț. A inițiat și realizat în premieră națională o serie de cercetări aplicative privind valorificarea în agricultură a nămolului rezultat din epurarea biologică a apelor uzate din industria chimică.
În anul 1992, Constantin Măzăreanu a devenit lector la Catedra de Biologie a Universității din Bacău, disciplina Ecologie. Ulterior, în anul 1994 și respectiv 1999, a obținut funcțiile de conferențiar și profesor titular pentru disciplinele Microbiologie și Ecologie. În calitate de cadru didactic a demonstrat calități excepționale de pedagog, fiind unul dintre cei mai iubiți și respectați dascăli de la universitatea băcăuană prin probitatea științifică, talentul, onestitatea și răbdarea sa în relațiile cu colegii și studenții.
Sesiunea Știinţifică „Ecologia şi Protecţia Ecosistemelor” a fost organizată de prof. univ. dr. Constantin Măzăreanu, şeful catedrei de Biologie al Universităţii din Bacău, care a adus la masa dezbaterilor ştiinţifice specialişti români din prestigioase instituţii de învăţământ superior şi de cercetare. Șapte dintre edițiile Sesiunii Știinţifice au fost organizate în parteneriat cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, instituție reprezentativă pentru mediul cultural băcăuan. A fost o prezență activă la nenumărate manifestări culturale organizate de specialiștii Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, mulți dintre aceștia fiind foști studenți ai profesorului Constantin Măzăreanu. De-a lungul carierei a publicat peste 70 de lucrări științifice în reviste de prestigiu din țară și străinătate, 6 cărți și manuale didactice, precum și numeroase cursuri și ghiduri de lucrări practice pentru studenți. A fost membru a numeroase Societăți Științifice naționale și internaționale, precum: Societatea Internațională de Limnologie, Academia Oamenilor de Știință din România, Societatea Română de Ecologie, Comisia de Oceanologie și Limnologie a Academiei Române ș.a. În anul 2004 a înființat Societatea de Limnologie din România, fiind ales președintele acesteia.
Constantin Măzăreanu a fost recunoscut ca personalitate a societății românești contemporane în primul volum Who's Who în România, publicat în anul 2002.
S-a stins din viață timpuriu, la vârsta de 64 de ani, rămânând în conștiința celor care l-au cunoscut un distins dascăl și apreciat cercetător.
Vă așteptăm la Muzeul de Științele Naturii unde puteți descoperi și alte detalii și aspecte inedite ale vieții și contribuției prof. univ. dr. Constantin Măzăreanu în domeniul biologiei!
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE la Muzeul de Științele Naturii este:
Eurynecroscia nigrofasciata
Din punct de vedere sistematic este inclusă în ordinul Phasmatodea, familia Diapheromeridae. Denumirea populară tradusă din limba engleză este „insecta băț umbrelă”.
Specia este răspândită în zona dealurilor Tapah din Malaezia și în Sumatra.
Adulții au lungimea de 7,4 - 9,0 cm femelele și 5,5 - 5,8 cm masculii. Capul, corpul și picioarele sunt galben deschis până la verde-pal. Aripile anterioare sunt de culoare verde deschis, iar cele posterioare sunt galben sau crem cu o dungă neagră.
Atât adulții cât și larvele folosesc camuflajul ca mecanism de apărare primară împotriva prădătorilor, corpul lor în repaos are aspectul unei ramuri.
Pe lângă aspectul corpului, aceste insecte au și o adaptare comportamentală pentru a se camufla cât mai bine, ele se deplasează legănându-și corpul, imitând mișcarea crenguțelor în vânt. Când se simt amenințați, adulții expun prădătorului culorile intense și contrastante ale celei de a doua perechi de aripi în încercarea de a-l intimida.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE la Vivariu este:
Țestoasa de apă
Emys orbicularis (Linnaeus 1758)
Țestoasa de apă atinge lungimi ale carapacei de max. 24 cm şi o greutate de până la 1,5 kg fiind răspândită în sudul şi centrul Europei, Asia de Vest şi Africa de Nord. În România este întâlnită în zonelor umede, din Delta Dunării şi până la altitudini de 1000 m. Corpul este de culoare închisă presărat cu mici puncte galbene prezente de asemenea pe cap, picioare și coadă. Atât membrele posterioare cât și cele anterioare sunt prevăzute cu membrană interdigitală, care înlesnește deplasarea sub apă.
Hrana este constituită în principal din insecte acvatice, pești, broaște și mormoloci, la care uneori se mai adaugă și plante. Adulții nu au prădători naturali însă exemplarele de talie mică sunt vânate de stârci, pescăruși sau egrete și majoritatea mamiferelor carnivore.
În România țestoasa de apă este clasificată ca specie vulnerabilă, afectată de degradarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor. Populațiile sunt amenințate de poluare, desecări, colectarea în scopul comercializării și uciderea deliberată sau accidentală de către pescari. Cele mai importante presiuni la adresa ei sunt: incendierea vegetaţiei (stufului), deşeuri deversate în bălţi, modificări climatice (creşterea numărului de zile secetoase şi scăderea cantităţii de precipitaţii).
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Oameni de știință din România
Viorica Simionescu
(1929-1990)
92 de ani de la naștere
Cadru didactic şi cercetător de prestigiu, conf. univ. dr. Viorica Simionescu s-a născut în luna septembrie 1929, în comuna Zamostea, judeţul Suceava, unde a urmat şcoala primară. Studiile secundare le-a făcut la licee din Botoşani şi Dorohoi. În anul 1948 s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe Naturale din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iaşi, devenind licenţiată în 1952. A fost numită preparator încă din ultimul an de studenție, în martie 1952. A devenit șefă de laborator în anul 1956, asistentă în 1958, șefă de lucrări în 1965 și conferențiar în 1972. În cercetarea ştiinţifică s-a manifestat pe două direcţii principale - studii legate de suprafaţa branhială și creşterea relativă a unor specii de pești iar cea de-a doua direcţie căreia i-a consacrat atenţie a fost studiul complex al mamiferelor mici din ţara noastră. Astfel, și-a putut pune în valoare abilitățile de biolog, devenind specialistă recunoscută în România şi Europa. Viorica Simionescu a desfășurat o temeinică activitate științifică în domeniul sistematicii, morfologiei și ecologiei micromamiferelor din țara noastră, fiind cunoscută în lumea specialiștilor ca expert în studiul acestui grup de vertebrate.
A făcut studiile doctorale la Universitatea din Iaşi și în anul 1971 a susținut teza de doctorat intitulată „Studii asupra populaţiilor de rozătoare din familia Muridae Gray 1821 (Rodentia) din România”. Demersul științific pentru realizarea tezei de doctorat pe care a realizat-o sub conducerea profesorului Zicman Feider, a probat talentul de adevărat cercetător și de fin observator al naturii.
A participat cu lucrări în acest domeniu la congresele de la Brâno (1971, 1978) și de la Moscova (1974). A fost invitată să participe, alături de alți specialiști, la realizarea monografiei An International History of Mammalogy, care a fost editată în SUA, sub redacția lui Keir B. Sterling, contribuind la realizarea volumului I: Eastern Europe and Fennoscandia.
A efectuat o serie de cercetări privind variabilitatea populațiilor de micromamifere din Ordinele Rodentia și Insectivora (Vertebrate), axate mai ales pe revizuirea sistematică și stabilirea arealului geografic al subspeciilor. Prin studiile efectuate au fost puse în evidență noi caractere taxonomice cu valoare inedită în stabilirea diagnozelor la unele specii și subspecii și în rezolvarea unor probleme de microevoluție.
A lăsat o adevărată comoară științifică, o colecție de micromamifere de peste 10.000 de exemplare, care a fost donată Muzeului de Istorie Naturală din Iași.
În activitatea didactică desfășurată pe o perioadă de mai bine de 38 de ani, a probat o vocație de veritabil pedagog, de om al școlii care a contribuit la ridicarea prestigiului învățământului românesc.
Viorica Simionescu a publicat peste 70 de lucrări științifice, multe în limba engleză. De asemenea, este autoarea unui manual academic de Ecologie, care reflectă pe deplin calitățile sale de profesor universitar. S-a făcut înțeleasă de fiecare dată, apreciată și respectată, astfel că zeci de generații de biologi îi vor purta în suflet o amintire neștearsă.
Trecută în lumea umbrelor prea timpuriu, în ziua de 5 februarie 1990, Viorica Simionescu îşi doarme somnul de veci la cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Proiectul cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”
Despre Dinozauri!
„Daca nu ştii ce s-a întâmplat în trecut, nu înţelegi ce se întâmplă în prezent”
(Dennis Pager)
Pe baza datării fosilelor descoperite se consideră că dinozaurii au apărut în Triasic, cu aproximativ 243 milioane de ani în urmă. Originea și evoluția dinozaurilor sunt subiecte ale unor cercetări continue pe baza cărora sunt publicate anual lucrări științifice sau cărți adresate publicului larg. .
Între anii 1815 și 1824, William Buckland, profesor de geologie la Oxford, a adunat mai multe oase fosilizate de Megalosaurus și a devenit prima persoană care a descris un dinozaur într-un jurnal științific.
Al doilea gen de dinozaur identificat, Iguanodon, a fost descoperit de către Mary Ann Mantell - soția geologului englez Gideon Mantell, în anul 1822. Gideon Mantell a recunoscut asemănările dintre fosilele sale și oasele iguanelor moderne. El a publicat concluziile sale în 1825.
Despre dinozauri, au fost publicate numeroase pagini. Entuziasmul publicului pentru aceste animale, a dus la o finanțare semnificativă a studiului dinozaurilor. Scheletele de fosilizate au fost asamblate și sunt atracții în muzeele din întreaga lume.
Şi muzeul de Ştiinţele Naturii din Bacău, are o expoziţie temporară „O lume dispărută”, despre aceste animale fantastice din care vizitatorul îşi îmbogăţeşte cultura şi îşi completează cunoştinţele.
Biblioteca de specialitate a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” deţine căteva cărţi şi enciclopedii despre Dinozauri. Deşi sunt de data mai recentă, informaţiile sunt extrem de valoroase.
- „The making of Jurassic Park” de Don Shay & Jody Duncan, Londra, 1993;
- „Hunting Dinosaurs” Louie Psihoyos with John Knoebber, ed. Cassell, 1994;
- „The world of the Dinosaurs” , Ron Taylor, ed. Blitz, 1993;
- „Enciclopedia Dinozaurilor”, Chris Mc Nab, ed. Teora, 2007;
- „Să explorăm lumea Dinozaurilor”, Rupert Matthews, ed. Top That!, 2005;
- „Condiţiile de mediu ale vieţuitoarelor din trecutul geologic”, N. Macarovici şi N. Paghida-Trelea, ed. Tehnică, Bucureşti 1977.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII AUGUST LA VIVARIU este
PREPELIȚA JAPONEZĂ (Coturnix japonica)
Prepelița japoneză (Coturnix japonica) este răspândită în Asia de vest, clocind mai ales în vestul Chinei, în insulele Sahalin și în Japonia. Este o pasăre prezentă și în Europa unde este oaspete de vară sau se află în pasaj pasaj, sosește primavara și pleacă toamna pentru a ierna în Africa, Arabia și India.
Prepelița trăiește în general în zonele cultivate din regiunile de deal și de câmpie. Coloritul corpului este brun-cafeniu cu striuri longitudinale de culoare deschisă și întunecată. Masculul are sub bărbie o pată de culoare cafenie închisă.
Carnea şi ouăle de prepeliţă sunt recunoscute pentru gustul deosebit de apetisant şi pentru folosirea lor în scop medical.
Puii din majoritatea speciilor de prepelițe sunt precociali (se pot hrăni singuri aproape imediat ce ies din ou). Asta înseamnă că puii sunt bine dezvoltați și gata să părăsească cuibul și să-și urmeze părinții la scurt timp după eclozare. Prepelițele tinere ajung la maturitate la vârsta de 2 luni.
Ouăle de prepeliță sunt de culoare crem cu pete negre, au o compoziţie chimică extrem de bogată sub aspect nutriţional şi terapeutic, au o bună valoare terapeutică, fiind recomandate persoanelor care suferă de boli cardiace, pulmonare, hepatice, gastrice şi renale.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Începând de azi EXPONATUL LUNII AUGUST la Muzeul de Științele Naturii este
Iasca de cioată a foioaselor (Trametes versicolor (L.) Lloyd 1921)
Această iască este o ciupercă încadrată sistematic în familia Polyporaceae, Ordinul Polyporales, Clasa Agaricomycetes, Încrengătura Basidiomycota, Regnul Fungi.
Etimologie: lat. trama = tramă, ţesut; lat. vertere = a schimba, color = culoare (care îşi schimbă culoarea, de culori variate).
Alte denumiri populare: iască de cioată, coada curcanului, fusta țigăncii. Ciuperca mai este numită și Kawaratake în japoneză și Yun zhi în chineză
Descriere: basidiocarpul este peren, sesil, concrescut la bază cu alte exemplare, dispuse imbricat, în formă de rozetă, adeseori cu marginea ondulată sau lobată, cu diametrul de 1-10 cm şi grosimea de 1-3 mm. Suprafaţa este catifelată, zonată concentric, de culori variate (cenuşie-gălbuie, brună, cafenie, roşcată, brun-albăstruie sau neagră. Trama este subţire, coriacee, de culoare albă. Tuburile sporifere sunt de 1-2 mm, iar porii sunt mici, rotunzi, iniţial albi, iar apoi devin gălbui-roşietici. Culorile benzilor deosebit de variate sunt în raport de structura genetică a ciupercii, dar și de compoziția chimică a substratului nutritiv.
Ecologie: este una dintre cele mai răspândite specii xilofage întâlnită la arborii foioşi. Creşte solitară sau în grupuri imbricate, pe lemnul în descompunere al foioaselor şi mai rar, al coniferelor. Este răspânită în pădurile de foioase, uneori şi în cele de conifere şi produce un putregai alb-gălbui al lemnului. Este apreciată pentru că „igienizează” pădurile, adică descompune lignina, reciclând astfel substanțele organice și sărurile minerale prezente în lemn.
Categoria ecologică: saprofită lignicolă.
Dinamica sezonieră: creşte tot timpul anului.
Răspândire: Europa, America, Asia.
Comestibilitate: necomestibilă.
Trametes versicolor este una dintre cele mai studiate ciuperci medicinale, datorită potențialului ei în consolidarea sistemului imunitar. Ciuperca este folosită în medicina tradiţională chineză pentru proprietăţile sale imunomodulatorii, hepato-protective, antimicrobiene, antitumorale, analgezice, datorită conţinutului de polizaharide şi polipeptide.
Polizaharida-K (PSK), extrasă din Trametes versicolor, este utilizată ca adjuvant în tratamentul cancerului în Japonia, unde este cunoscută sub numele de kawaratake şi aprobată pentru uz clinic. PSK a fost studiat în cercetările clinice la persoane cu diferite tipuri de cancer și deficienţe imune, dar eficacitatea acestuia rămâne neconcludentă.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
COMUNICAT DE PRESĂ
Observații Astronomice
vineri 23 iulie 2021 în intervalul orar: 21:30 - 23:00
Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău vă invită la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” să participați la o sesiune de observații astronomice, vineri 23 iulie 2021, în intervalul orar: 21:30 - 23:00.
În condițiile în care cerul va fi senin, se vor face observații astronomice asupra Lunii cu telescopul Meade ACF-SC 356/2848 UHTC Starlock LX850.
Important!!!
Accesul vizitatorilor, pentru a participa la observații, se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezența virusului SARS‑CoV‑2.
Drept urmare, pe terasa de observații vor avea acces maxim 10 persoane în același timp. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenței în clădirea Observatorului Astronomic și să atingă cât mai puține suprafețe.
Prețul biletului pentru observații astronomice este de 3 lei.
Persoane de contact: muzeografii Observatorului Astronomic.
Adresa: Str. Ion Ghelu Destelnica (fostă Trotuș) nr. 8, Bacău.
Telefon: 0234/513724
Vă așteptăm cu drag!
Cu deosebită consideraţie,
Manager,
Dr. Gabriela Gurău.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
ZIUA MONDIALĂ A ȘARPELUI (World Snake Day)
Este sărbătorită în fiecare an în data de 16 iulie și are scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la diferitele specii de șerpi din întreaga lume și modul în care aceștia trăiesc. Șerpii par să aibă o conotație negativă și mulți oameni se sperie de aceștia. Cu toate acestea, șerpii sunt animale foarte importante pentru ecosistemele naturale.
Șarpele este unul dintre cele mai vechi personaje mitologice și a fost venerat de civilizații din întreaga lume.
În prezent se cunosc 3.458 specii de șerpi. Ei sunt răspândiți din tundra semi-înghețată până în junglele ecuatorului și în cele mai multe oceane ale lumii. Șerpii sunt prădători extrem de eficienți și joacă un rol vital în menținerea echilibrului naturii în fiecare dintre aceste habitate. De asemenea, ei sunt fascinanți prin faptul că au o linie preistorică, lăsându-ne să aruncăm astfel o privire înapoi, într-un timp când Terra era dominată de reptile. Puțini știu faptul că reptilele moderne sunt rudele vii ale dinozaurilor și reptilelor preistorice.
Iată câteva lucruri interesante despre șerpi:
1. Unde trăiesc șerpii?
Șerpii se găsesc pe toate continentele, cu excepția Antarcticii, în mări, păduri, deșerturi, prerii și chiar în curtea din spatele casei sau garaj.
2. Ce mănâncă șerpii?
Șerpii consumă diferite animale, inclusiv insecte, rozătoare mici și broaște. Își mănâncă pradă întreagă, deoarece mandibula se poate separa de maxilar. Șerpii foarte mari pot să mănânce cerbi, porci, maimuțe, etc.
3. Cum se comportă serpii?
Șerpii se bazează pe mediul înconjurător pentru a-și regla temperatura corpului. Ei își încălzesc corpul la soare, iar când devin prea calzi, caută umbra pentru a se răci. În general, nu sunt agresivi, doar dacă vânează sau se apără. Năpârlesc de trei până la șase ori pe an.
4. Cum se apără?
Șerpii folosesc o varietate de tehnici pentru apărare, inclusiv camuflajul, mușcătura și otrăvirea. Uneori pur și simplu se încolăcesc pentru a evita să fie văzuți.
5. De ce sunt unii șerpi amenințati?
Din fericire, șerpii nu sunt vânați pe scară largă, dar numărul acestora este în continuare în scădere din cauza defrișărilor și schimbărilor climatice care cauzează deteriorarea habitatelor lor și o scădere a cantității de pradă disponibilă.
Din păcate, la noi în țară, șerpii au parte de o reputație foarte proastă și nemeritată, în majoritatea zonelor rurale și nu numai. În următorul articol ne sunt prezentate informații despre de mituri, legende și superstiții legate de câteva specii de șerpi din România: https://www.guerrillaradio.ro/revista-guerrilla/serpi-de-legenda/.
În România sunt răspândite 10 specii de șerpi, despre care puteți afla mai multe informații accesând următorul link: bit.ly/serpiiromaniei.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
PROIECTUL CULTURAL – EXPOZIȚIONAL „VALOAREA CĂRȚII”
„O casă fără cărţi este aidoma unei camere fără ferestre” (Heinrich Mann)
ÎN ACEASTĂ LUNĂ VOM CITI DESPRE ANIMALELE DE COMPANIE!
(câini, pisici, păsări de apartament)
De-a lungul istoriei, animalele au jucat un rol cheie în viaţa omului, furnizându-i hrană, îmbrăcăminte şi fiind folosite ca mijloace de transport. În multe culturi, animalele au fost venerate în diferite religii. Nu se poate stabili exact care a fost perioada în care lupul s-a lăturat oamenilor. Cele mai vechi schelete ale lupilor domesticiţi au fost datate de acum 30.000 de ani, adică din Paleolitic. Animalele de companie sunt ilustrate în picturi rupestre, reprezentate ca statui şi menţionate în scrieri de-a lungul timpului.
Animalele de companie nu au fost acceptate în clasele de mijloc din Europa până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Creşterea animalelor de companie în forma sa actuală a început în secolul al XIX-lea. În acel moment, era percepută ca o legătură cu lumea naturală.
Cele mai cunoscute animale de companie sunt câinii şi pisicile, mai puţini sunt însă deţinătorii de păsări (de obicei papagali, canari, porumbei) şi animale exotice (şopârle, păianjeni, insecte, etc).
În ultimii ani, există o conştientizare tot mai mare a efectelor pozitive pe care deţinerea unui animal de companie le poate avea asupra sănătăţii umane, stării de spirit şi o recunoaştere a valorii terapeutice a acestora. Corelat cu acesată tendinţă la nivel modial au fost publicate numeroase lucrări (cărţi, ghiduri, enciclopedii, etc.) care conţin informaţii despre rase, modalităţi de hrănire şi îngrijire ale diferitelor animale de companie.
Cărțile expuse fac parte din colecția de cărți din cadrul bibliotecii de specialitate a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău.
- „Câinele de rasă” - Catalog chinologie, de Bielfeld Horst, Oradea, 1998 Editura Aquilq’93;
- „La Chat”, Larousse, coordonată de Pierre Rousselet – Blanc, Paris, 1993;
- „Câini & Pisici” - Ghid practic, de Rino Falappi şi Alexa Capra, Bucureşti, 2007, Editura Erc Press;
- „Câinele” - Mică enciclopedie, de Ivana Filea Ioan şi Simona Ivana, Bucureşti-Chişinău, 1995, Editura Venus;
- „Pisica” - Mică enciclopedie, de Ivana Filea Ioan şi Simona Ivana, Bucureşti-Chişinău, 1995, Editura Venus;
- „Păsări de apartament” - Mică enciclopedie, de Ileana Andreescu, Bucureşti-Chişinău, 1996, Editura Venus;
- „Păsări de apartament” – nutriție, adăposturi, boli, tratamente, Doris Quinten, Bucureşti, 1998, Editura M.A.S.T.
